-28-

582 88 11
                                    



         Dupa ce si-a pus la punct tinuta fizica, Yoongi a iesit din dormitorul lui si a inchis usa in urma. Si-a parfumat camasa, apoi a dat sa intre in bucatarie. Iar, soneria s-a auzit intr-un mod enervant la usa de la intrare. Asta era culmea. Era a doua oara cand i se intampla asta pe ziua aceea. A tacut si s-a apropiat de usa unde a privit pe vizorul electronic. Era Hobi.

     S-a grabit sa deschida usa si l-a analizat din cap pana in picioare, putin uimit. Credea ca nu mai venea. Dupa expresia lui, parea alarmat si dupa gafaielile lui, se intelegea clar ca alergase pana acolo.

"ㅡImi.. Imi pare rau ! " a izbutit sa rosteasca printre gafaielile grele. "Am.. Am primit iarasi detentie de la profesorul de engleza.. aproape ca nu as mai fi putut veni .. "

Yoongi a continuat sa-l priveasca alte cateva secunde critic, fara sa zica nimic, iar dupa aceea a suras.

"ㅡAi intarziat aproape o ora. "

"ㅡA trebuit sa merg acasa si sa imi las ghiozdanul, apoi sa iau celalalt caiet de meditatii si-.. "

"ㅡProfesorul asta al tau, " l-a intrerupt Yoongi punandu-si mainile in san "Stie ca faci ore de meditatii ? "

"ㅡDa.. "

"ㅡAh, da ? "

Yoongi incepea sa fie ironic, dar evident, Hobi nu-si dadea seama.

"ㅡDa.. Mi-a spus ca a auzit de la ceilalti.. Si oricum, i-am spus si eu.. "

"ㅡPresupun ca i-ai spus si ora la care trebuie sa fii la mine . "

Hobi a tacut. Nu stia ce sa spuna. Acum, mai mult ca oricand, ochii lui Yoongi si modul in care il scrutau, era intimidant. Si pe deasupra, inca se afla in fata usii sale. Chiar nu avea degand sa-l lase inauntru.. ?

"ㅡDe ce ti-a dat iar detentie ?  "

"ㅡI-am vorbit necuvenit.. "

   Hobi a fost rasplatit cu un pufait plin de ironie.

"ㅡOh, ce pacat. A fost si cealalta jumatate de scoala prezenta la detentie ? "

Acum ironia chiar ustura. Dar Hobi nu simtea nimic. Tot ce simtea era o durere de cap ce aproape il amortea.

"ㅡN-nu.. "

"ㅡCati ani are profesorul asta ? "

"ㅡN-nu stiu.. E tanar.. Dar nu ne-a spus varsta.. Si nici numele.. "

"ㅡO, perfect. "

Roscatul si-a privit piciorusele atent. Incepuse sa tremure usor. Se simtea slabit.

"ㅡDegeaba ai venit la ora asta, e tarziu. "

"ㅡD-dar inca mai avem timp.. ! " a insistat Hobi ridicandu-si privirea spre el, rugator.

"ㅡHotarasti tu programul in locul meu ? "

"ㅡNu.. "

"ㅡNe vedem data viitoare. "

       Iar in clipa urmatoare, roscatul a simtit cum totul se invarte cu el. A vrut sa se agate de ceva pentru a nu se dezechilibra, dar nu se putea misca din vina durerii de cap insuportabile . Intr-o fractiune de secunda a cazut din picioare fara sa mai inteleaga ce se intampla cu el.

"ㅡHobi ? Hobi ! " Yoongi s-a repezit spre el, ridicandu-i capul si incercand sa-l tina constient "Hoseok ! Ma auzi ? Ma vezi ? Hoseok .. ! " vocea lui Yoongi rasuna in urechile lui infundat si neclar, iar ochii lui deja observau toate in ceata. Tot ce putea simti erau bataile inimii. Atat.
Iar ea batea greu, parca stand sa se opreasca.

Doing the nasty || Yoonseok || • finalizată •Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum