Capitolul 22

                                    

                                          
Nu reuşea să mai adoarmă, iar fierbinţeala produsă de vis trecea, aşa că îl apucă din nou frigul. Îşi ridică capul şi privi printre obloanele de la ferestre; începea uşor să se lumineze. Scormoni după telefonul pe care îl luase cu el şi îl scoase din buzunar, îşi mări ochii surprins când văzu că era aproape 7 dimineaţa. Se aştepta să fie mult mai devreme, dar era spre norocul lui. Scăpase de noaptea asta şi putea să se întoarcă în casă.
                          
Se ridică amorţit şi îşi frecă frenetic braţele, avea carnea şi oasele congelate şi se văietă ca un moşneag când se ridică în picioare. Avea nevoie de un duş fierbinte imediat şi de un pumn de pastile pentru răceală.
                          
Îşi împachetă pilota şi o duse în magazie. Nu putea încă să se întoarcă cu ea în casă, trebuie să găsească un moment potrivit să o strecoare fără să îl prindă cineva. Dacă tot era aici, luă să hrănească şi caii, care păreau să fi avut o noapte mult mai plăcută decât a lui.
                          
Era prea îngheţat, aşa că nu mai pierdu timpul să îi se ţesele. Shadow necheză în urma lui.
                          
- Tacă-ţi fleanca, Ryan! Mormăi Harry supărat şi ieşi din grajd, lăsându-l pe trădător neţesălat şi mofturos.
                          
Închise uşa în urma lui şi privi spre cer, de unde ploaia părea că nu mai are de gând să se oprească. Făcu o grimasă şi îşi trase mai bine gluga pe cap, apoi îşi îndesă mâinile în buzunare şi o porni în fugă spre casă.
                          
Era linişte când intră şi spera ca ceilalţi să nu se fi trezit. Dacă Jenn încă dormea, avea să arunce în ea cu bocancii lui plini de noroi ca să o trezească. Afurisita naibii, prin câte trecea din cauza ei.
                          
Îşi frecă palmele îngheţate şi se duse la bucătărie, îi trebuie ceva fierbinte imediat, nu conta că era apă simplă de la chiuvetă. Se opri în pragul uşii şi se văietă în gândul lui când văzu că se mai trezise cineva.
                          
- Harry! 
                          
Kim se întoarse cu un zâmbet radiant spre el, apoi îl privi surprinsă, analizându-i vestimentaţia.
                          
- Ai fost afară? Îl întrebă ea.
                          
Harry făcu o grimasă şi intră în bucătărie.
                          
- Nu! Am făcut duş în geacă şi bocanci. Kim se strâmbă copilăreşte la el.
                          
- Deci încă eşti morocănos dimineaţa. Dar mult mai matinal. Încercă ea să îl amuze, măgulindu-l cu faptul că încă îşi aminteşte obiceiurile lui. Harry ridică neinteresat din umeri. 
                          
- Am cai aici care nu se pot hrăni singuri. Dădu drumul la apă fierbinte şi îşi puse mâinile sub jet, apoi scrâşni din dinţi din cauza junghiurilor electrice pe care i le producea fierbinţeala în carnea îngheţată.
                          
- Ai adus şi cai aici? Se entuziasmă Kim. Oh, Doamne, nu am mai călărit de o veşnicie. Îşi puse mâna pe braţul lui şi se apropie ca o pisică ce vrea să fie mângâiată. Harry o privi cu o sprânceană ridicată, acum observă că era îmbrăcată într-un capot de mătase, pe care îl lăsase desfăcut şi pe dedesubt avea un neglijeu negru, scandalos de sexy. Intenţia ei evidentă îl scârbi şi mai tare. Îşi umplu umplu un pahar cu apă caldă şi îl bău ca să îşi încălzească şi interiorul, apoi îi făcu lui Kim semn spre fereastă.
                          
- Dă-i drumul! O să te distrezi de minune. Kim îşi retrase mâna şi scoase limba la el.
                          
- Când se va opri ploaia, morocănosule!
                          
Se întoarse la filtrul de cafea, în timp ce Harry se prefăcea că priveşte pe fereastră, dar o urmărea cu coada ochiului. Puse paharul înapoi în dulap şi se întoarse spre ea. Se chinuia cât putea să îşi scoată în evidenţă sânii prin decolteul ăla adânc, şi picioarele goale. Nu putea să nege că e sexy, dar pentru prima dată, treaba stătea potolită în pantaloni.