Capitolul 5

                                    

                                          
💖 Editat 💖

                          
~~Anastasia pov~~
Au trecut 3 zile de când Daria și cu Valshe stau cu mine, cu Daria m-am acomodat repede, e de treabă, amuzantă dar Valshe ma făcut să mă simt ciudat, mai ales când mi-a mărturisit dragostea lui pentru mine.
                          
-Anastasia!
                          
-A...ce e Babi?
                          
-Iar dormeai cu ochii deschiși.
                          
Babi este un fel de spiriduş sau elf, deși era elf/spiriduş era cât mine la înălțime, avea ochii mari și căprui, părul scurt și castaniu spre negru...în urmă cu două zile Edgar a adus-o ca să îmi țină de urât și deja mă enervează.
                          
-Bravo mie.
                          
-Off... .
                          
-Uite!...îi arunc o carte, Babi era un fel de șoarece de bibliotecă, îi plăcea mult să citească, mai ales ficțiunile.
                          
-"Ocheanul de ambra...materiile intunecate vol 3" sună interesant.
                          
Se apucă să citească iar Edgar deschide ușa și îi face semn lui Babi să iasă(Babi e fată).
                          
-Stăpâne.
                          
-Te vreau! Te vreau acum!
                          
-Dar stăpâne...acum nu e un moment potrivit.
                          
Trânteşte toate obiectele de pe birou jos, cărți, foi, pixuri etc. Și mă ia în brațe.
                          
-Te rog... .
                          
-Stăpâne... .
                          
Mă lasă încet pe birou și îmi mușcă urechea începând să îmi lingă gâtul.
                          
-Stăpâne...nu acum...vă rog...sunt și așa slăbită, am zis printre gemetele de plăcere pe care le scoteam când îi simțeam limba fierbinte pe pielea mea.
                          
-Bine...fie, se dă de pe mine iar eu mă dau jos de pe birou.
                          
-Scuze... .
                          
-Stăpâne... .
                          
Părăsește camera parcă trist. Știam că a trecut mult de la ultima muşcătură dar încă nu mă simt în stare să-i dau sângele meu din nou.
                          
~~Babi pov~~
Interesantă carte...tipa asta Lira zici că e frumoasa adormită la cât doarme, iar maică-sa e așa o nesuferită deoarece nu o lasă să se trezească...Am terminat cartea în 24 de minute, mă întreb dacă mai fac rost de una, dar ce fluture drăguț.
                          
Urmăresc flututele și fără să-mi dau seama ajung într-o pădure, dar nu era pădurea conacului, aceasta era albă, era zăpada peste tot, fug disperată încercând să găsesc drumul spre casă chiar am căzut de câteva ori, chiar sunt speriată mai ales că în fața mea acum este un lup cu ochii negri, mai negri ca noaptea și blana la fel de neagră ca și cărbunele.
                          
Mă sperii de lup și încep să fug cât mă țin picioarele și mă uit în spate și văd că lupul nu se vede nicăieri dar nefiind atentă la drum mă izbesc de un copac și parcă văd în ceață dar îl văd foarte bine pe lup cum se apropie de mine, gata sunt moartă numai asta îmi venea în minte înainte să leșin de frig și frică.
                          
~~Anastasia pov~~
-Lira!(menajera) ai văzut-o pe Babi? Nu o găsesc.
-Nu, îmi pare rău.
Mă duc disperată la Edgar.
-Dacă este încă pe teritoriul meu o voi găsi, nu îți face griji, Edgar se ridică de pe scaunul lui moale și roșu ca sângele și iese afara și începe să se uite in jur și în a doua secundă dispare din fața mea și reapare peste 5 minute.
( abuz de ,,și,,)
-Nu e pe teritoriul meu...nu i
îi simt prezența...nu am găsit-o.
                          
Era enervantă, nesuferită dar facea parte din mine, îmi era oarecum prietenă, o vreau înapoi, oare unde o fi.
                          
~~Babi pov~~
Mă trezesc pe un pat alb la fel ca zăpada dar foarte pufos dar în același timp și solid, mă uit în jur și nu văd pe nimeni așa că mă ridic ușor amețită și mă îndrept spre ușa care se deschide dintr-o mișcare și lupul cel negru de mai devreme intră pe ea iar, usa se închide, mar dau în spate speriată până ajung în pat și la peretele de care era sprijinit patul, mă uit la lup iar, acesta se transformă într-un om(varcolac) avea părul negru și ochii negri și deșii m-aș fi așteptat ca pielea să fie precum cărbunele era puțin bronzată dar avea culoarea pieli putin mai închisă ca a mea.
-Te-ai trezit? mă întreabă acesta.
-Nu se vede? Mă uitam în altă parte deoarece el era gol și voiam să-mi feresc privirea de bărbăția lui, prefer lupul.
-Te simți mai bine?
-Da, spun printre dinți.
-S-a întamplat ceva, luna mea...se așează lângă mine și îmi întoarce față spre fața lui făcându-mă să-i observ ochii pătrunzători în care parcă am fost închisă și nu vroiam să scap.
-Luna? întreb nedumerită.
-Simt că tu ești perechea mea, de când te-am văzut în pădure am simțit o legătură specială...acum spune-mi te rog, cum te numești micuță lună?
-Babi...tu?
-Ce nume drăguț...eu sunt Julita.(Romeo si Julita =]] )
-Mersi...și al tău e foarte drăguț, îmi era o frică de el în momentul în care era așa aproape de mine.
                          
Ma luat în brațe văzând că tremur și mi-a șoptit cu o voce blândă.
-Nu îți fac nimic, nu îți fie frică de mine.
Parcă la auzul glasului lui mi-a mai scăzut din frică.
-Știi...mi-ar plăcea să vorbești și tu Babi.
-Bine.
                          
Am observat, după ce s-a transformat la loc și a plecat, că eram îmbrăcată într-o cămașă albă, oare el m-a schimbat? M-am făcut roșie dintr-o dată.
                          
~~Edgar pov~~
Nu știu unde a plecat Babi sau ce s-a întâmplat cu ea dar Anastasia e foarte tristă de când a disparut și vreau să-i readuc zâmbetul la loc...dar nu pot.
Mă duc să văd dacă şi-a mai revenit dar nu o găsesc nicăieri, în schimb văd un bilet pe care scria că se duce să o caute, o caut peste tot dar nu o găsesc, nu îmi găsesc omul enervant. 
Trec 2 luni de când Anastasia a dispărut, iar tatăl meu deja mi-a trimis o fosta sluga de a mea înapoi ca să mă consoleze așa că stăteam în camera mea supărat, iar în acel moment intră Lidia în camera mea îmbrăcată foarte provoator, aș putea spune că era aproape goală.
-Stapane...bucurați-vă de corpul meu poate vă va face să uitați de supărări, se apropie de mine cu un mers sexy și provocator și se urcă peste mine, iar eu cum eram obișnuit cu ea de acum 17 ani și știam că dacă nu îi fac pe plac nu mă va lasă în pace i-am făcut pe plac strângându-i pieptul si lingandu-i fiecare porțiune de piele și din când în când îi mai lăsam și o muşcatură, îi desfac sutienul și încep să-i ling sânii și să-i muşc în timp ce ascult gemetele de plăcere pe care le scotea pe gură. coborand pana la chilotei ei care erau mai mult dantela decat material si rupandui cu o pofta de nedescris, ea chiar ma făcut să uit de Anastasia, ne continuam micul nostru joculeţ până peste noi intră Daria.
-Iar stai cu asta? Ii aruncă priviri reci lui Lidia.
-Nu-i treaba ta...lasă-mă să termin ce am început, am dat-o afară si mi-am continuat jocul. 
                          
În urmă cu două luni:
~~Anastasia pov~~
Sunt îngrijorată pentru Babi, oare unde o fi, eram în grădină când văd în fața mea o fată cu părul lung castaniu si ochii verzi pătrunzători care se apropie de mine.
-Știu unde e prietena ta.
-Știi unde e Babi?! Unde?
-În pădurea "Lunii" dacă vrei te-aş putea conduce.
-Mersi....doamnaaa...
-Eu sunt Pixnmix.
Mă duc după Pixnmix până ajungem într-o pădure plină de zăpadă și fără să observ simt cum mâna îmi e înţepată și o văd pe Pixnmix că râdea malefic și cad pe jos și mă trezesc într-o cușcă undeva în subteran.

                          
~~Babi pov~~
De două luni stau în această pădure cu Julita care se pare că e un tip foarte amuzant și de treabă, m-am obișnuit cu el. Am devenit dependentă de el în puțin timp după ce ne-am cunoscut, am devenit dependentă de buzele lui moi care știau unde să se așeze pentru a mă face să mă simt bine, iar de fiecare dată când îl vedeam mă săruta parcă spunându-mi faptul că acolo era locul buzelor lui, peste ale mele, iar limbile noastre care dansau un tango perfect parca nu voiau să se mai oprească.
-De ce ești gânditoare sufletul meu? mă întreabă încet.
-Sunt obosită îngeraşul meu întunecat.
-Atunci haide să dormim, ma luat în brațe tip mireasă și ma dus în camera noastră, așezându-mă cu grijă în pat și luându-mă în brațe și punându-mi capul, mă simțeam în siguranță în brațele lui calde.
                          
~~Autor pov ~~
În timp ce Babi era dezmierdată de brațele lui Julita, iar Edgar de corpul lui Lidia...Anastasia era încă în subsol ţipând la Pixnmix.
-De ce nu te-ai născut fără gură?! Mă doare capul!
-Pixule dă-mi drumul și tac!
-Am să îți dau drumul...imediat ce primesc o recompensă pe tine, Pixnmiz îi trimite o scrisoare prin Mada, porumbelul mesager.
"Dragă Edgar o am pe Anastasia, dacă nu primesc cutia înapoi pana la apus nu ai să o mai vezi, poate moartă.
Te astept la marginea paduri"luna" la ora 19:30 .
Cu drag
Fosta ta sora
Pixnmix.
"
                          
-Gata Anastasia, acum ți se decide soarta.
                          
Edgar a primit scrisoarea și fără să stea pe gânduri a luat cutiuța din seiful din camera torturii și s-a dus la margine pădurii să le aștepte. 
-Nu credeam că ai să mi-o aduci așa ușor, apare Pixnmix din spatele unui copac cu Anastasia în lanțuri.
-Până la urmă oricât de mult aș vrea să te fac să suferi nu merită viața lui Anastasia.
Edgar îi aruncă cutia iar Pixnmix îi dă drumul lui Anastasia și îi șoptește înainte să dispară în ceață.
-Nu glumeam, Babi este la doar 10 km de aici înspre răsărit.
Edgar o ia pe Anastasia în brațe și o strânge tare începând să plângă de fericire.
-Ce ma bucur că ești bine.
                          
~~ Babi pov~~
Îl văd pe Julita cum se ridică și îl întreb unde merge.
-Simt ca un colţos e în pădurea mea, acesta dispare și îmi dau seama că erau Edgar cu Anastasia așa că părăsesc casa și fug dupa el.
Va urma....
Cam atat cu acest capitol,sper ca va placut.
Bye :*