1.Desprins din sânul cer
s-a desprins din sânul cer
un strop de ploaie
cădea lin ca frunzulița
care aleargă-n întâmpinare
ca fructul de gutui
care își sărută
iarba coaptă
cădea în jos
ca steaua de dorință
zburdând pe întinse
pășuni ca un miel
cu blană de vară
ca un strugure
stors pe buze roșii
2. Cristal oval
ca de cristal e cerul
fără un pic de petic-n haină
o strâmtoare de îmbrățișare
acostată pe un ac de vinil
ce frumos poate fi dansul
când purtăm reflexi de mierlă
care-și-noadă ciocul în cântec
ce luciu oval aduce avântul
când își șifonează adierea
iubind până la nesfârșit
frunza în care se regăsește
o pasăre măiastră
împletită în sfoara de argint
ciufulită
3. Vocala din ou
prin crăpăturile mofturoase, furnicile-și fac loc în mușuroi,
unguent de pori nazali care se războiesc sub flamuri de acvile dislexice,
așteptând clipa decisivă când o vocală va ieși din ou,
rostogol va fi aruncată în lume să învețe să discripteze șansele,
va fi un vultur pleșuv, jupuit de un păun albastru,
va aștepta căderea tuturor cometelor care urcă în sensul cercului,
își va reaminti căderea care a lovit-o tare,
împrăștiind-o la colț,
când urletul mamei n-a existat în facerea lumii,
s-a îndrăgostit iremediabil de-o șansă,
un licăr cât de mic din care a lipsit divinul,
cel mai singuratic fulg i-a dat glas,
să-și smulgă din sine poemul.
