Prolog

                                    

                                          
Elisa 
In urma cu 3 ani 
Afara ploua torențial și eu nu știu încotro sa o apuc. Toți oameni au dispărut, logic! Fiecare s-a dus la casa lui, dar casa mea e prea departe. Am intrat pe o străduță foarte slab luminata și nu știu pe unde sa mai ies. Aud un sunet de arma, ce fac!? Ce fac!? Ma ascund după un perete și îmi pun palmele la gura sperând din toată inima ca oricine ar fii sa sa nu ma găsească sau sa îmi facă vreun rău. 
-STAI PE LOC RUSSO! Aud pe cineva cum urla după altcineva. De ce nu ai putut sta acasă Elisa? De ce? Am încetat sa respir, am devenit efectiv, una cu peretele. Din nou bagacioasa de mine nu a putut sta locului și s-a uitat în direcția din care se aud strigatele. Vad un băiat îngenunchiat în fata unui grup de bărbați masivi. Ochii căprui ai băiatului ma fixează și eu incremenesc. Doamne apara-ma, te rog! Se aud sunetele loviturilor, băiatul ala își ia bătaie și eu stau ca o proasta și privesc. Îmi vine un plan în minte, îmi pun gluga hanoracului în cap si ma rog sa imi iasa planul, altfel sunt moarta. Cu ajutorul ploii pot părea și puțin plansa, numai bine. 
-Ma ajuta cineva? Tip eu și ies din ascunzătoare. Bărbații se întorc sa ma privească și eu ma prefac speriata. Inima îmi bubuie și e pe cale sa îmi sară din piept. 
-Ce e, pustoaico? Ma întreabă unul dintre bărbați privindu-ma incruntat. Defapt, toți ma privesc asa, la naiba cu bunătatea mea! 
-Cineva ma urmărește, și îmi este foarte frica, abia ce am reușit sa intru pe aceasta strada. Bărbații sa uita unul la celalalt și apoi își îndreaptă din nou privirea spre mine. Ma uit la băiatul din spatele lor si ii fac semn din ochi sa fuga sau sa facă vreo mișcare. Îl privesc cum se ridica și își scoate un pistol de la spate. Îl apuca pe unul dintre acei bărbați de gat și îi pune pistolul la tâmplă. 
-Plecați Pecado! Altfel va omor liderul! Striga băiatul și în privirea lui pot citi doar ura. 
Bărbații radica mâinile semn de predare și se îndreaptă spre o duba neagra. Băiatul îi urmează ținându-l în continuare pe bărbat. Toți urca în acea duba și o pornesc, zburând practic de pe loc. 
-Mulțumesc! Mi se adresează băiatul în timp ce își pune pistolul la spate. Îmi arunca o privire rece și se uita la mine curios. Îmi dau gluga jos și parul meu ud și șaten iese la iveala. Mi-l scutur puțin apoi ma uit din nou  la baiat. 
-Cu plăcere! Nu aveam în plan sa fac asta astăzi, dar.. Ma opresc și ridic din umeri. 
-Trebuie sa plec și sa las aceasta domnita curajoasa aici. Îmi pare rău!    Se scuza și o ia la fuga prin ploaie. 
                Ce a mai fost și asta?