Eukaryota
Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
| Eucariotas | |
|---|---|
 Immàgines de genias vàrias de eucariotas | |
| Classificatzione sientìfica | |
| Domìniu | Eukaryota |
| Regnos |
In àteras classificatziones, in logu de Protista: |
Eukaryota o Eukarya (faeddos cun etimologia dae su gregu: εὖ eu —‘bonu’, ‘bene’, 'beru'— e κάρυον karyon —‘nughe’, ‘nùcleu’[1]) in biologia inditat su domìniu chi incluet is organismos formados dae tzèllulas cun nùcleu berideru.[2][3][4] Si ddi podet fintzas nàrrere eucariote o eucariota. Is eucariotas sunt oe in die fatu·fatu tentos in cunsideru comente essidos a pitzu dae su regnu de is Archaea o comente ghermanu de is cultivadu archaeas Asgardarchaeota.[5][6][7][8] Rapresentant una minoria minima de su nùmeru de organismos;[9] nointames pro more de sa medida generlamente manna, sa biomassa globale colletiva chi rapresentant est calculada èssere paris a sa de is Prokaryota.[10] Is eucariotas sunt bessidos a pitzu unos 2.1–1.6 milliardos de annos faghet, durante s'eone Proterozoicu, fortzis comente fagòtropos flagellados.[11]
Is tzèllulas Eucariotas tìpicamente cuntenent orgànulos comente is mitocòndrios e s'aparatu de Golgi; in is prantas e in is àligas si podent agatare is cloroplastos. Is tzèllulas procariotas podent cuntènnere orgànulos primitivos.[12] Is eucariotas podent èssere siat unitzellulares o pluritzellulares, e incluet tipos medas de tzèllulas chi formant classes diferentes de tessidos; is procariotes sunt imbetzes tìpicamente unitzellulare. Animales, prantas, e fungi sunt su sa majoria eucariotas; àteros eucariotas sunt a bortas denumenados protistas.[13]
Is eucariotas si podent reprodùere tantis in manera asessuale a traessu de sa mitosi e sessualmente a traessu de sa meiosi e fusione de is gametes. In sa mitosi, una tzèllula si dividit pro produire duas tzèllulas geneticamente idènticas. In sa meiosi, sa rèplica de ADN est sighida dae duas partziduras ulteriores de sa tzèllula pro produire bator tzèllulas fìgias aploides. Custos benint a èssere tzèllulas de sessuales o gametes. Cada gamete portat isceti una filera de cromosomas, cadaunu unu misturu ùnicu de sa pariga de cromosomas parentales chi ddi currespondent, sende chi est su resurtadu de sa recumbinatzione gènica chi acontesset cun meiosi.
Riferimentos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- ↑ eukaryotic (adj.), in etymonline.com.
- ↑ (EN) Youngson RM, Collins Dictionary of Human Biology., HarperCollins, 2006.
- ↑ (EN) Albert L. Lehninger, Lehninger principles of biochemistry, 4ª ed., W.H. Freeman, 2005.
- ↑ Martin EA, Macmillan Dictionary of Life Sciences, Macmillan Press, 1983.
- ↑ (EN) C R Woese, O Kandler, and M L Wheelis, Towards a natural system of organisms: proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya., in Proc Natl Acad Sci U S A, làmpadas 1990.
- ↑ Scientists Unveil New ‘Tree of Life’, in nytimes.com.
- ↑ (EN) Simonetta Gribaldo & Céline Brochier-Armanet, Evolutionary relationships between Archaea and eukaryotes, in Nature Ecology & Evolution, 13 nadale 2019.
- ↑ (EN) W. Ford Doolittle, Evolution: Two Domains of Life or Three?, in Current Biology, vol. 30, nº 4, 24 freàrgiu 2020.
- ↑ (EN) William B. Whitman*†, David C. Coleman‡, and William J. Wiebe§, Prokaryotes: The unseen majority, in Proc. Natl. Acad. Sci. USA, vol. 95, làmpadas 1998.
- ↑ (EN) William B. Whitman*†, David C. Coleman‡, and William J. Wiebe§, Prokaryotes: The unseen majority, in Proc. Natl. Acad. Sci. USA, vol. 95, làmpadas 1998.
- ↑ (EN) Brian S. Leander, Predatory protists, in CUrrent Biology, vol. 30, nº 10, 18 maju 2020.
- ↑ (EN) Dorothee Murat, Meghan Byrne, and Arash Komeili, Cell Biology of Prokaryotic Organelles, in Cold Spring Harb Perspect Biol., santugaine 2010.
- ↑ Whittaker RH, New concepts of kingdoms or organisms. Evolutionary relations are better represented by new classifications than by the traditional two kingdoms, in Science, ghennàrgiu 1969.
Àteros progetos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine] |
Wikimedia Commons tenet files chi ligant a: Category:Eukaryota |