De la Wikționar, dicționarul liber
(Deutsch)
Etimologie
Origine necunoscută.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului
zappeln
|
| Infinitiv
|
zappeln
|
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
|
zappelst
zappelt
|
| Indicativ imperfect
|
zappelte
|
| Participiu perfect
|
gezappelt
|
| Verb auxiliar
|
haben
|
- a (se) fâțâi, a (se) foi; a (se) bălăbăni, a (se) bălăngăi
- Endlich zappelte ein Fisch an der Angel.
Cuvinte apropiate
Expresii
