transporta

română

Din franceză transporter < latină transportare.

Conjugarea verbului transporta
Infinitiv	a transporta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	transport
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să transporte
Participiu	transportat
Conjugare	I

(v.tranz.) a deplasa (cu un vehicul) bunuri sau persoane dintr-un loc în altul; a căra, a duce, a purta.
(v.refl.) a se duce la fața locului (pentru o constatare judiciară, pentru o anchetă, o inspecție etc.); a se deplasa.
(v.tranz.) (fig.) (livr.) a aduce pe cineva într-o stare de uitare de sine, în urma unei emoții profunde, a entuziasmului, a plăcerii.