tarlo

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie tărmus < tarmes.

Pronunție

• AFI: /'tarlo/

Substantiv

tarlo m., tarli pl.

1. carul de mobilă; sfredelușul lemnului
2. (fig.) chinuire, torturare

Cuvinte derivate

• tarlatura

Cuvinte apropiate

• tarlare

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivat regresiv din tarlare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru tarlare.