refugia
Etimologie
Din franceză réfugier.
Pronunție
- AFI: /re.fu.ʤi'a/
Verb
| Conjugarea verbului (se) refugia | |
| Infinitiv | a (se) refugia |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) refugiez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) refugieze |
| Participiu | refugiat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) a se retrage dintr-un teritoriu ocupat, a fugi din fața unui pericol sau a unei neplăceri, căutând sprijin sau ocrotire la cineva sau undeva: a se pune la adăpost.
- (v.refl.) (fig.) a se retrage într-un loc liniștit, ferit de zgomote și puțin frecventat.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online