prescrie

română

Etimologie

Din franceză prescrire.

Pronunție

• AFI: /pre'skri.e/

Verb

Conjugarea verbului (se) prescrie
Infinitiv	a (se) prescrie
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) prescriu
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) prescrie
Participiu	prescris
Conjugare	III

1. (v.tranz.) a indica, a arăta; (p. spec.) a recomanda medicamentele sau tratamentul de care are nevoie un bolnav.

   Îi prescriu un tratament.

2. (v.tranz.) a stabili cu precizie ceea ce trebuie făcut; a dispune, a hotărî.
3. (v.refl. pasiv) (despre pedepse penale, drepturi de proprietate etc.) a se stinge, a înceta prin prescripție; a-și pierde valabilitatea.

   Pedeapsa s-a prescris.

4. (v.tranz.) (înv.) a transcrie un text.

Sinonime

• 1: (med.) indica, recomanda, (pop.) scrie
• 2: prevedea
• 3: (jur.) se stinge, (înv.) se prescribălui

Cuvinte derivate

• prescriere
• prescripție
• prescris

Traduceri

a ordona

catalană: prescriure (català) engleză: prescribe (English) esperanto: preskribi (Esperanto) finlandeză: kirjoittaa resepti (suomi), määrätä (suomi) franceză: prescrire (français) germană: verordnen (Deutsch), verschreiben (Deutsch)

poloneză: przepisać (polski) portugheză: prescrever (português), receitar (português) spaniolă: recetar (español) suedeză: ordinera (svenska) turcă: (ilaç) vermek / yazmak (Türkçe)

a se stinge prin prescripție

engleză: prescribe (English) franceză: prescrire (français) neerlandeză: vorschreiben (Nederlands)

suedeză: preskribera (svenska) turcă: hükümsüz kılmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online