prăvăli
Aspect
Etimologie
Din bulgară проваля (provalja), sârbocroată provaliti.
Pronunție
- AFI: /prə.və'li/
Verb
Conjugarea verbului prăvăli | |
Infinitiv | a prăvăli |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
prăvălesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să prăvălească |
Participiu | prăvălit |
Conjugare | IV |
- (v.refl. tranz.) a (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti.
- (v.refl.) a fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a tăbărî, a da buzna.
- (v.refl.) (despre ape) a curge cu repeziciune, căzând de la înălțime; a se revărsa, a se întinde.
- (v.refl.) (fig.) a se întinde, a se răspândi, a se împrăștia.
- (v.tranz.) a arunca; a azvârli.
- (v.refl.) (despre vânt, furtună, ploaie etc.) a se dezlănțui cu putere, a se porni cu violență.
- (v.tranz. și refl.) a (se) surpa, a (se) nărui, a (se) dărâma, a (se) prăbuși.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online