parapet
Etimologie
Din italiană parapetto, franceză parapet, germană Parapett.
Pronunție
- AFI: /pa.ra'pet/
Substantiv
| Declinarea substantivului parapet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | parapet | parapete |
| Articulat | parapetul | parapetele |
| Genitiv-Dativ | parapetului | parapetelor |
| Vocativ | parapetule | parapetelor |
- perete (de înălțime mică) din piatră, lemn, metal etc. care servește la delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei șosele etc.
- prelungire a bordurilor unei nave, deasupra punții superioare, având rolul de a proteja oamenii, instalațiile și obiectele de pe punte contra valurilor.
- obstacol așezat la capătul unei linii ferate pentru ca trenul să nu mai poată înainta.
- întăritură de pământ sau de zid la redute și la tranșee, pentru protejarea luptătorilor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online