moon
 Vezi și : Moon, mõõn
|
(English)
Etimologie
Din engleza medie mone, care provine din engleza veche mōna < proto-germanică *mēnô ("lună").
Pronunție
- AFI: /muːn/
Substantiv
moon, pl. moons
- (astron.) lună
- Saturn has many moons.
- (lit. și poetic) lună (calendaristică)
Sinonime
- 1: (astron.) satellite, natural satellite
- 2: calendar month, lunar month, month
Cuvinte derivate
- mooncalf
- moonfish
- moonflower
- mooning
- moonish
- moonlight
- moonlit
- moonly
- moonraker
- moonsail
- moonwalk
- moonwort
Cuvinte compuse
- blue moon
- crescent moon
- full moon
- half-moon, half moon
- harvest moon
- hunter's moon
- moon bear
- moon-blind
- moon cake
- moon-face
- moon pool
- new moon
- old moon
- smuggler's moon
- thumbnail moon
- waning moon
- waxing moon
Expresii
Vezi și
Verb
| Conjugarea verbului to moon | |
| Infinitiv | to moon |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
moons |
| Trecut simplu | mooned |
| Participiu trecut | mooned |
| Participiu prezent | mooning |
- (fam.) a-și arăta fundul în public
- They mooned the principal!
- (fam., normal urmărit de over sau after) a-i fi gândul numai la (cineva)
- You've been mooning after her forever, why not just ask her out?
- a-și pierde (timpul)