Sari la conținut

maschera

De la Wikționar, dicționarul liber

(italiano)

Variante

Etimologie

Din latină medie masca, mascha, mascus ‎(„mască, coșmar, fantomă”) < de origine incertă.

Pronunție

  • AFI: /ˈmaskera/


Substantiv

maschera f., maschere pl.

  1. (arte) mască
  2. (p.ext.) persoană mascată, mască
  3. (în teatru) personaj în „Commedia dell'arte
  4. (la cinema) controlor de bilete
  5. (fig.) înfățișare falsă, mască, aparență
  6. (spec.) față, înfățișare, mască
  7. (med. și psih.) facies
  8. (spec.) mască mortuară
  9. (arhit.) element decorativ care reprezintă masca tragică și comică
  10. (gener.) mască (pentru oameni, animale, etc.)
  11. (inform.) mască

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Vezi și

Etimologie

Din mascherare.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru mascherare.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru mascherare.

Referințe