jurat

Vezi și : jurât

română

Din franceză juré < latină juratus.

Declinarea substantivului jurat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jurat	jurați
Articulat	juratul	jurații
Genitiv-Dativ	juratului	juraților
Vocativ	juratule	juraților

(în unele state) cetățean ales să ia parte la judecarea unor procese penale și uneori a unor procese civile; jur.

Din verbul a jura.

Declinarea adjectivului jurat
	Singular	Plural
Masculin	jurat	jurați
Feminin	jurată	jurate
Neutru	jurat	jurate

Din jura.