De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din franceză irriter < latină irritare.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului (se) irita
|
Infinitiv
|
a (se) irita
|
Indicativ prezent pers. 1 sg.
|
(mă) irit
|
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.
|
să (se) irite
|
Participiu
|
iritat
|
Conjugare
|
I
|
- (v.tranz. și refl.) a (se) enerva, a (se) înfuria.
- a (se) produce o ușoară congestie sau o inflamație dureroasă.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a enerva
- cehă: dráždit (čeština)
- chineză: 激怒 (中文) (jīnù), 刺激 (中文) (cìjī)
- engleză: irritate (English), annoy (English), vex (English)
- esperanto: iriti (Esperanto)
- estoniană: ärritama (eesti)
- finlandeză: ärsyttää (suomi), vituttaa (suomi), nyppiä (suomi), tympiä (suomi), harmittaa (suomi), vaivata (suomi)
- franceză: agacer (français), irriter (français)
- galiciană: irritar (galego)
- germană: reizen (Deutsch), irritieren (Deutsch)
- greacă: ερεθίζω (Ελληνικά) (erethízo)
|
|
- italiană: irritare (italiano)
- maghiară: ingerel (magyar)
- neerlandeză: irriteren (Nederlands)
- poloneză: drażnić (polski), rozdrażniać (polski)
- portugheză: irritar (português), perturbar (português)
- rusă: раздражать (русский) (razdražát')
- spaniolă: irritar (español), molestar (español)
- suedeză: reta (svenska), irritera (svenska)
- turcă: kızdırmak (Türkçe), öfkelendirmek (Türkçe), sinirlendirmek (Türkçe), sinir etmek (Türkçe), sinirini bozmak (Türkçe), gıcık etmek (Türkçe), tahriş etmek (Türkçe), kaşındırmak (Türkçe)
|
a produce o congestie, o inflamație ușoară
Etimologie
Din irită.
Pronunție
Substantiv
- forma de singular articulat pentru irită.
Etimologie
Din irita.
Pronunție
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru irita.
Referințe