epura

română

Etimologie

Din franceză épurer.

Pronunție

• AFI: /e.puˈra/

Verb

Conjugarea verbului epura
Infinitiv	a epura
Indicativ prezent pers. 1 sg.	epurez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să epureze
Participiu	epurat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a curăța un amestec, o soluție etc. de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare.
2. (v.tranz.) (fig.) a îndepărta elementele necorespunzătoare dintr-o instituție, întreprindere, organizație etc.

Cuvinte derivate

• epurare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• erupă
• rupea

Referințe

• DEX '98 via DEX online