dimie

română

Etimologie

Din turcă dimi.

Pronunție

• AFI: /diˈmi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului dimie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dimie	dimii
Articulat	dimia	dimiile
Genitiv-Dativ	dimiei	dimiilor
Vocativ	dimie	dimiilor

1. țesătură groasă de lână (albă), folosită la confecționarea hainelor țărănești; aba, pănură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online