Sari la conținut

decala

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză décaler.

Pronunție

  • AFI: /de.ka'la/


Verb


Conjugarea verbului
(se) decala
Infinitiv a (se) decala
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) decalez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) decaleze
Participiu decalat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) distanța în spațiu sau în timp în raport cu ceva, de obicei în raport cu ceva stabilit inițial; a (se) produce un decalaj.
  2. (v.tranz.) a distanța două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiași sistem tehnic în vederea asigurării condițiilor optime de funcționare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe