Sari la conținut

braț

De la Wikționar, dicționarul liber
(Redirecționat de la braţ)
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
braț
Un braț

Etimologie

Din latină brachium.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
braț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ braț brațe
Articulat brațul brațele
Genitiv-Dativ brațului brațelor
Vocativ ' '
  1. segment al membrului superior cuprins între cot și umăr; partea de la umăr până la încheietura mâinii; p. ext. membrul superior al corpului omenesc.
    A ține în brațe.
    A prinde în brațe.
  2. cantitate care se poate cuprinde și duce în brațe.
    Un braț de fân.
  3. obiect sau parte a unui obiect care seamănă cu brațul.
    Brațul unei macarale.
    Brațele unui fotoliu.
  4. ramificație a cursului principal al unei ape curgătoare.
    Brațul al unei ape curgătoare.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

  • (loc. adv.) În brațe = cu brațele petrecute în jurul corpului cuiva (spre a-l strânge la piept sau spre a-l purta pe sus).
  • (Braț) la braț (sau de braț) = cu brațul trecut pe sub brațul altuia.

Expresii

  • A da (sau a oferi, a lua cuiva) brațul = a trece brațul sub brațul cuiva spre a-l conduce sau a fi condus
  • A duce (pe cineva) de (sau la) braț = a sprijini pe cineva, ducându-l de braț
  • (A primi sau a aștepta etc. pe cineva) cu brațele deschise = (a primi sau a aștepta etc. pe cineva) cu mare plăcere
  • A lua (pe cineva sau ceva) în brațe = a apăra, a susține, a lăuda (pe cineva sau ceva)
  • A fi brațul (drept al) cuiva = a fi omul de încredere al cuiva
  • A ajunge (sau a aduce, a arunca pe cineva) în brațele cuiva = a ajunge (sau a lăsa pe cineva) la discreția cuiva
  • A strânge în brațe = a îmbrățișa
  • A sta cu brațele încrucișate = a nu face nimic; a sta degeaba


Traduceri

Variante

Etimologie

Din engleză brace. Confer franceză bras.

Substantiv


Declinarea substantivului
braț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ braț brațe
Articulat brațul brațele
Genitiv-Dativ brațului brațelor
Vocativ ' '
  1. (mar.) manevră curentă folosită la orientarea unei vergi în plan orizontal pentru ca veleleocupe o anumită poziție față de direcția vântului.
    Braț la podul coșului morii.
  2. (constr.) element rigid, solidarizat sau articulat, care transmite o mișcare sau poartă o sarcină.
  3. distanța dintre un punct și linia de acțiune a unei forțe.

Sinonime


Traduceri

Referințe