țârâi
Aspect
Variante
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ʦɨ.rɨ'i/
Verb
Conjugarea verbului țârâi | |
Infinitiv | a țârâi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
țârâiesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să țârâiască |
Participiu | țârâit |
Conjugare | IV |
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Verb
Conjugarea verbului țârâi | |
Infinitiv | a țârâi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
țârâi |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să țârâie |
Participiu | țârâit |
Conjugare | IV |
- (v.intranz. și tranz.) a cădea sau a face să cadă picătură cu picătură, a curge sau a face să curgă câte puțin, cu intermitență (producând un zgomot caracteristic).
- (v.intranz. unipers.) a bura.
- (v.intranz.) (despre insecte și despre unele păsări) a scoate sunete caracteristice, ascuțite, scurte și repetate; a țâțâi.
- (v.intranz.) (despre sonerie) a suna, a zbârnâi.
- (v.intranz.) (rar; despre instrumente cu coarde) a răsuna în vibrații scurte și tremurătoare, lipsite de adâncime; (despre muzicanți) a cânta în acest mod.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online