înveșnici

română

Variante

• învecinici

Etimologie

Din în veșnic.

Pronunție

• AFI: /ɨn.veʃ.ni'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului înveșnici
Infinitiv	a înveșnici
Indicativ prezent pers. 1 sg.	înveșnicesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să înveșnicească
Participiu	înveșnicit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (înv.) a face ca ceva să devină veșnic, să dureze nelimitat; a eterniza, a perpetua.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online