înnoda

Vezi și : înnodă

română

Etimologie

Din latină innodare.

Pronunție

• AFI: /ɨn.noˈda/

Verb

Conjugarea verbului (se) înnoda
Infinitiv	a (se) înnoda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) înnod
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) înnoade
Participiu	înnodat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) face un nod la ceva; a (se) lega, a (se) uni printr-un nod.

   A înnodat o sfoară.

2. (v.tranz.) (fig.) a agonisi.

   A înnoda ceva avere.

3. a improviza, a înjgheba.

Sinonime

• 1: lega

Antonime

• deznoda

Cuvinte derivate

• înnodare
• înnodat
• înnodătură

Cuvinte apropiate

• nod
• Nodea
• noduros, nodos

Expresii

• (refl.) A se înnoda la vorbă = a se porni pe vorbă; a se așterne la vorbă, la taifas

Traduceri

a uni printr-un nod; a lega

afrikaans: bind (Afrikaans) cehă: zauzlit (čeština) daneză: knytte (dansk) engleză: knot (English), bind (English), tie (English) esperanto: nodi (Esperanto) finlandeză: solmia (suomi) franceză: nouer (français) germană: verknoten (Deutsch), binden (Deutsch) greacă: δένω (Ελληνικά) (déno) islandeză: hnýta (íslenska) italiană: annodare (italiano) latină: nodare (Latina)

neerlandeză: knopen (Nederlands), dichtknopen (Nederlands) norvegiană: knute (norsk) papamiento: konopá (Papiamentu) poloneză: wiązać (polski), związać (polski) portugheză: amarrar (português), atar (português) rusă: завязывать (русский) slovacă: zauzliť (slovenčina) slovenă: vozlati (slovenščina), zavozlati (slovenščina) spaniolă: anudar (español) suedeză: knyta (svenska) turcă: düğümlemek (Türkçe)

Etimologie

Din înnoda.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru înnoda.

Referințe

• DEX online