înfierbânta

română

Etimologie

Din în- fierbinte.

Pronunție

• AFI: /ɨn.fjer.bɨnˈta/

Verb

Conjugarea verbului (se) înfierbânta
Infinitiv	a (se) înfierbânta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) înfierbânt
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) înfierbânte
Participiu	înfierbântat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) face fierbinte.
2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) aprinde de mânie.
3. (v.refl.) (fig.) a se antrena într-o acțiune; a se înflăcăra.
4. (v.tranz.) (fig.) a insufla avânt, pasiune.

Cuvinte derivate

• înfierbântare
• înfierbântat
• înfierbântător

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• antifebrina

Referințe

• DEX '98 via DEX online