Zone metropolitane în România
România |
Acest articol face parte din seria: |
|
|
Geografia României · Politica României · Atlas |
Zonele metropolitane în România au fost reglementate prin legea nr. 351 din 6 iulie 2001 ca fiind „o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”.[1] Prima zonă metropilitană constituită a fost zona metropolitană Iași la data de 8 aprilie 2004, aceasta cuprinzând municipiul Iași și 13 comune din jurul acestuia. Ca urmare a modificării art. 7, alin. (1) din legea nr. 351 din 6 iulie 2001, prin legea nr. 264/2011, și municipiile, reședintă de județ, pot constitui zone metropolitane prin asociere cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată. Cele mai mari opt zone metropolitane ale României (București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara) concentrează 50% din populația României și 75% din veniturile fixe ale țării.[2]
Conform deputatei argeșene, Simona Bucura-Oprescu, în calitate de președinte al Comisiei parlamentare de Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului, Adunarea generală (în cadrul căreia primarii reprezintă municipiile conexe), consiliul director (care va duce la îndeplinire hotărârile adunării generale) și comisia de cenzori (formată din contabili autorizați sau experți contabili) vor fi organele de conducere ale fiecărei zone metropolitane.[3]
Zone metropolitane organizate
[modificare | modificare sursă]Ulterior desființată
Zonă metropolitană | Suprafață (km²) |
Populație (2016)[4] |
Componență | Înființată |
---|---|---|---|---|
Iași | 507.775 | Municipiul Iași și 13 comune[5] | 2004 | |
Brașov | 473.470 | Municipiile Brașov, Săcele și Codlea, orașele Zărnești, Râșnov, Ghimbav și Predeal și 11 comune[6] | 2005 | |
Oradea | 251.570 | Municipiul Oradea și 11 comune[7] | 2005 | |
Târgu Mureș | 223.562 | Municipiul Târgu Mureș, orașul Ungheni și 12 comune[8] | 2006 | |
Constanța | 491.498 | Municipiul Constanța, orașele Năvodari, Ovidiu, Murfatlar, Eforie și Techirghiol și 10 comune[9] | 2007 | |
Cluj-Napoca | 417.552 | Municipiul Cluj-Napoca și 18 comune[10] | 2008 | |
Craiova | 356.544 | Municipiul Craiova, orașele Filiași și Segarcea și 21 de comune[11] | 2008 | |
Roman | 154.221 | Municipiul Roman și 24 de comune[12] | 2009 | |
Botoșani | 143.193 | Municipiul Botoșani, orașul Bucecea, 7 comune[13] | 2012 | |
Suceava | 167.095 | Municipiul Suceava, orașul Salcea, 13 comune[14] | 2011 | |
Baia Mare | 244.714 | Municipiul Baia Mare, orașele Baia Sprie, Seini, Tăuții-Măgherăuș, Șomcuta Mare și Cavnic și 13 comune[15] | 2012 | |
Satu Mare | 251.746 | Municipiile Satu Mare și Carei, orașele Tășnad și Ardud și 22 de comune[17] | 2013 | |
Timișoara–Arad | ~800.000 | Municipiile Timișoara și Arad, orașele Recaș, Pecica și Curtici și 32 de comune[18] | 2016 |
Zone metropolitane în curs de constituire
[modificare | modificare sursă]Zonă metropolitană | Suprafață (km²) |
Populație (2016) |
Componență |
---|---|---|---|
Alba Iulia | 128.600 | Municipiile Alba Iulia și Sebeș, orașul Teiuș și 8 comune[19] | |
Bacău | 290.482 | Municipiul Bacău și 22 de comune[20] | |
Botoșani–Suceava | 360.521 | Municipiile Botoșani și Suceava, orașele Salcea și Bucecea și 19 comune[21] | |
București | 2.612.925 | Municipiul București, orașele Voluntari, Popești-Leordeni, Pantelimon, Buftea, Bragadiru, Otopeni, Chitila, Bolintin-Vale, Măgurele, Mihăilești, Fundulea și Fierbinți-Târg și 52 de comune | |
Corvina | 175.497 | Municipiile Hunedoara și Deva, orașele Simeria și Călan și 3 comune[22] | |
Dunărea de Jos | 563.232 | Municipiile Galați și Brăila, orașul Măcin și 9 comune | |
Piatra Neamț | 227.130 | Municipiul Piatra Neamț, orașul Roznov și 21 de comune[23] | |
Pitești | 236.748 | Municipiul Pitești, orașul Ștefănești și 8 comune | |
Ploiești | 302.462 | Municipiul Ploiești și 8 comune[24] | |
Sibiu | 267.170 | Municipiul Sibiu, orașele Cisnădie, Avrig, Tălmaciu, Săliște și Ocna Sibiului și 10 comune | |
Timișoara | 2439,12 | 468,162 | Municipiul Timișoara și 27 de localități |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Desființată în 2015
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*)”. Portal Legislativ.
- ^ en Marcel Ionescu-Heroiu; et al. (). „Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania” (PDF). World Bank.
- ^ „Municipiile se vor putea asocia cu localitățile din jur, formând zone metropolitane”. Argeș Press.
- ^ Laura Ichim, Manuela Vlaicu, Andreea Drăxineanu, Ciprian Alexandru (). Populația României pe localități la 1 ianuarie 2016 (după domiciliu) (PDF). Institutul Național de Statistică. ISSN 2066-2181.
- ^ „Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Iași 2009 - 2015” (PDF). Asociația Zona Metropolitană Iași. . p. 6. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Membrii AMB”. Agenția Metropolitană Brașov.
- ^ „Scurt Istoric”. Zona Metropolitană Oradea.
- ^ „Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Târgu Mureș” (PDF). Primăria municipiului Târgu Mureș. p. 7.
- ^ „Misiune și valori”. Zona Metropolitană Constanța.
- ^ „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Cluj-Napoca - perioada de programare 2014-2020”. Urbasofia. aprilie 2017. p. 33.
- ^ „Date generale”. Zona Metropolitană Craiova. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Alex Nistor (). „24 de comune s-au "aliat" în cadrul Asociației "Roman Metropolitan"”. Ziarul de Iași.
- ^ Virginia Constantiniu (). „botosanenii-care-merg-in-localitatile-zonei-metropolitane-nu-trebuie-sa-aiba-declaratie-pe-proprie-raspundere”. Monitorul.
- ^ obiectivdesuceava (). „În zona metropolitană Suceava declarația pe propria răspundere nu este necesară”. obiectivdesuceava.
- ^ „Despre noi”. Zona Metropolitană Baia Mare.
- ^ Liviu Popescu (). „Zona Metropolitană Râmnicu Vâlcea a elaborat harta digitală cu puncte de interes turistic, investițional și agrement”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Membri”. Zona Metropolitană Satu Mare. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Studiu de potențial privind dezvoltarea la nivelul municipiilor Timișoara și Arad” (PDF). Ministerul Fondurilor Europene. pp. 8–9.
- ^ Alba24.ro, Redactia (). „LISTA zonelor metropolitane din județul ALBA și din țară unde declaraţia pe propria răspundere nu este necesară pentru deplasare”. Alba24. Accesat în .
- ^ „Zona Metropolitană”. Zona Metropolitană Bacău. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Victor Cozmei, Cătiușa Ivanov (). „Cum poate aduce sute de milioane de euro asocierea dintre două orașe. Studii de caz: Botoșani-Suceava și Arad-Timișoara”. HotNews.ro.
- ^ Monalise Hihn (). „Conurbația CORVINA, între vis și realitate”. Hunedoara Liberă.[nefuncțională – arhivă]
- ^ „22 de localități invitate în Zona Metropolitană Piatra Neamț”. Mesagerul de Neamț. .
- ^ Arpad Zachi, Monica Rădulescu, Claudia Popescu, Gabriel Simion (). „Plan de amenajare a teritoriului intercomunal” (PDF). Primăria municipiului Ploiești. p. 6.
|