Sari la conținut

Srbac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Srbac
—  comună din Bosnia și Herțegovina și localitate de frontieră[*]  —

Map
Srbac (Bosnia)
Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate: 45°06′00″N 17°31′00″E ({{PAGENAME}}) / 45.1°N 17.516666666667°E

Țară Bosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi[*] Republika Srpska
Municipiu din Republica Srpska[*]Comuna Srbac[*]

Suprafață
 - Total453 km²

Fus orarCET ( 1)
 - Ora de vară (DST)CEST ( 1)
Cod poștal78420
Prefix telefonic51

Prezență online
www.srbac-rs.com
GeoNames Modificați la Wikidata
Comuna și orașul (cu roșu) Srbac

Srbac (în sârbă Србац) este un oraș și o comună din Republika Srpska, o entitate din statul Bosnia și Herțegovina. Se află la confluența râurilor Vrbas și Sava. Conform rezultatelor recensământului din 2013, comuna a avut o populație de 17.587 de locuitori, în timp ce orașul Srbac a avut o populație de 2.707 de locuitori.[1]

Geografie fizica

[modificare | modificare sursă]

Comuna Srbac este situată în zona în care râul Vrbas se varsă în râul Sava. Zona de izvorâre a râului Vrbas este Muntele Zec (Iepurele) aflat la aproximativ 140 de kilometri spre sud. Zona din jurul comunei Srbac este formată din pădure muntoasă la sud-est (40% din suprafața totală) și terenuri agricole la sud-vest (60% din suprafața totală). Orașul în sine a fost construit în valea Panoniei, care se află la tranziția dintre zonele montane joase și terenurile agricole plane. Lanțurile montane din sud-est se numesc Motajica, iar cel mai înalt vârf se numește Gradina, care are 652 demetri deasupra nivelului mării. Punctul cel mai de jos este de 89 de metri deasupra nivelului mării, în Vlaknica (un sat mic), de-a lungul râului Sava.

Geografia politică

[modificare | modificare sursă]

Comuna Srbac este situată în partea de nord-est a Republikii Srpska la 45,5° N 17,31° E și se învecinează cu comunele Derventa, Prnjavor, Laktaši și Gradiška și are o frontieră lungă de 42 km cu Republica Croația. Comuna Srbac are o suprafață de 453 km² și este formată din 39 de așezări.

Srbac are un climat temperat-continental, cu ierni dure și veri calde. Cea mai caldă lună a anului este iulie, cu o temperatură medie de 25°C (77°F). Cea mai rece lună a anului este ianuarie, când temperaturile sunt în medie de -5°C (23°F). Precipitațiile anuale în Srbac sunt de aproximativ 875 mm. Datorită latitudinii; în Srbac ninge aproape în fiecare an. Vânturile puternice bat dinspre nord și nord-est aducând multă zăpadă.

Harta comunei Srbac
Biserica Ortodoxă Sârbă

Dovezile arheologice indică o așezare din epoca fierului existentă în regiune (Cagan). Înainte de prăbușirea Imperiului Roman de Apus, orașul a fost menționat în această zonă. Ca și în Balcani în timpul ocupației otomane, orașele au fost arse și distruse în mod constant. În zona cadastrală a Srbacului modern a existat orașul istoric Svinjar (care are sensul de „grajd de porcine”).

Epoca otomană

[modificare | modificare sursă]

În timpul Războiului cel Lung (1591-1606), Ahmet Hafiz-pașa și-a mutat imensa armată din Slavonia ocupată de otomani peste râul Sava, la Svinjar, în Bosnia (1596). În timpul ocupației otomane, regiunea a făcut parte din Sangeacul Bosnia. Svinjar a fost unul dintre locurile importante ale rebelilor din Bosnia în timpul Răscoalei din Herțegovina (1875–1877) împotriva Imperiului Otoman; una dintre bătălii a avut loc aici, la 21 noiembrie 1875, într-un loc numit Srbac unde haiducii din muntele Motajica au ars și au distrus o tabără militară otomană.

Austro-Ungaria

[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Svinjar a fost sub ocupație Austro-Ungară. În 1888 a fost deschisă o școală primară în Svinjar. Între anii 1899-1921, aproximativ 7.000 de polonezi și aproximativ 5.000 de ucraineni au migrat și s-au stabilit în zonă. Spre sfârșitul anului 1929 a fost deschis și un centru medical în Svinjar. La 2 noiembrie 1933, ministrul afacerilor interne al Regatului Iugoslaviei a schimbat numele orașului în Srbac.

În timpul celui de-al doilea război mondial aceste ținuturi au fost invadate frecvent de toate părțile implicate în război. În anii 1970, Srbac a cunoscut o dezvoltare rapidă odată cu deschiderea unei noi fabrici de textile și a unei fabrici de materiale de împachetare și ambalare. Cu toate acestea, creșterea economică s-a oprit în timpul Războiului Bosniac. Srbac a fost bombardat de 3 ori în timpul războiului de către forțele croate, în vara anului 1992. Nimeni nu a fost ucis în aceste 3 incidente și Srbac a suferit doar pagube minore.

Clădirea Consiliului municipal.

Conform rezultatelor recensământului din 2013, comuna a avut 17.587 de locuitori, în timp ce orașul Srbac a avut o populație de 2.707 de locuitori.[1]

Populația după așezare – comuna Srbac
Așezare 1948 1953 1961 1971 1981 1991 2013
Total 21.226 22.336 21.840 17.587
1 Bajinci 900 621
2 Bardača 269 195
3 Brezovljani 292 267
4 Brusnik 176 86
5 Vlaknica 247 133
6 Gaj 5 3
7 Glamočani 615 559
8 Gornja Lepenica 351 240
9 Gornji Kladari 392 316
10 Gornji Srđevići 608 455
11 Donja Lepenica 537 326
12 Donji Kladari 222 172
13 Donji Srđevići 393 302
14 Dugo Polje 332 247
15 Ilićani 207 124
16 Inađol 785 779
17 Kaoci 797 528
18 Kobaš 1,014 509
19 Korovi 534 317
20 Kukulje 950 842
21 Lilić 315 199
22 Nova Ves 377 243
23 Novi Martinac 15 13
24 Nožičko 1,117 916
25 Povelič 1,219 982
26 Pribljezi 562 432
27 Razboj Župski 481 312
28 Razboj Ljevčanski 903 845
29 Rakovac 36 6
30 Resevac 242 196
31 Selište 134 81
32 Seferovci 307 238
33 Sitneši 1,207 871
34 Sitneši Mali 490 314
35 Srbac 573 492 789 1.437 2.442 3.043 2.707
36 Srbac Selo 824 822
37 Stari Martinac 452 323
38 Ćukali 380 308
39 Crnaja 110 104

Compoziție etnică

[modificare | modificare sursă]
Compoziție etnică - orașul Srbac
2013[1] 1991[2] 1981[3] 1971[4]
Total 2.707 (100,0%) 3.043 (100,0%) 2.442 (100,0%) 1.437 (100,0%)
Sârbi 2.605 (85,61%) 1.840 (75,35%) 1.285 (89,42%)
Iugoslavi 209 (6.868%) 394 (16,13%) 10 (0,696%)
Alții 124 (4.075%) 71 (2.907%) 28 (1.949%)
Croați 54 (1.775%) 65 (2.662%) 46 (3.201%)
Bosniaci 51 (1.676%) 33 (1.351%) 39 (2.714%)
Muntenegreni 29 (1.188%) 22 (1.531%)
Macedoneni 7 (0,287%) 2 (0,139%)
Albanezi 3 (0,123%)
Romi 4 (0,278%)
Sloveni 1 (0,070%)
Compoziție etnică - comuna Srbac
2013. 1991. 1981. 1971.
Total 17.587 (100,0%) 21.840 (100,0%) 22.336 (100,0%) 21.226 (100,0%)
Sârbi 16.630 (94,56%) 19.382 (88,75%) 19.175 (85,85%) 19.469 (91,72%)
Bosniaci 417 (2.371%) 940 (4.304%) 800 (3.582%) 1 018 (4.796%)
Alții 409 (2.326%) 567 (2.596%) 557 (2.494%) 454 (2.139%)
Croați 131 (0,745%) 140 (0,641%) 172 (0,770%) 203 (0,956%)
Iugoslavi 811 (3.713%) 1 543 (6.908%) 34 (0,160%)
Muntenegreni 57 (0,255%) 27 (0,127%)
Albanezi 12 (0,054%) 5 (0,024%)
Macedoneni 11 (0,049%) 4 (0,019%)
Sloveni 6 (0,027%) 8 (0,038%)
Romi 3 (0,013%) 4 (0,019%)
  1. ^ a b c Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
  2. ^ „Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă). 
  3. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  4. ^ Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]