Ferenc Simó de Kissolymossy
Ferenc Simó de Kissolymossy | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 11 aprilie 1801 Odorheiu Secuiesc, Marele Principat al Transilvaniei Imperiul Austriac |
Decedat | 19 decembrie 1869 Cluj, Transilvania, Austro-Ungaria |
Naționalitate | maghiară |
Ocupație | pictor |
Activitate | |
Domeniu artistic | pictură |
Pregătire | Academia de Arte Vizuale (Akademie der bildenden Künste) din Viena |
Profesor pentru | Școala Normală de Desen (1836-1866) Liceul Romano-Catolic din Cluj (1866-1869) |
Modifică date / text |
Ferenc Simó Kissolymossy (n. 11 aprilie 1801, Odorheiu Secuiesc – d. 19 decembrie 1869, Cluj) a fost un pictor maghiar din Transilvania.[1]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Anii tinereții, educație
[modificare | modificare sursă]A fost fiul unui avocat. După absolvirea gimnaziului a studiat în perioada 1818–1823, cu întreruperi, la Academia de Arte Vizuale (Akademie der bildenden Künste) din Viena, avându-i ca profesori pe Carl Gsellhofer și Karl v. Sales.[1] A urmat un „stagiu" artistic fertil la Viena în perioada 1823-1826.[2]
Maturitate artistică
[modificare | modificare sursă]Din 1826 a lucrat la Buda (azi parte din Budapesta), realizând pentru Academia Ungară de Științe (Magyar Tudományos Akadémia (MTA)) o serie de portrete ale unor personalități marcante ale vieții literare.[1]
Din 1831 s-a mutat la Cluj, unde și-a început activitatea didactică ca profesor la Școala Normală de Desen (1836-1866) și apoi la Liceul Romano-Catolic (1866-1869), până la moarte.[2] I-a avut ca elevi pe Bertalan Székely și Géza Dósa (1846–1871).[1]
Portretele sale vădesc o simplitate formală specifică clasicismului și este considerat un reprezentant de seamă a picturii din Epoca Biedermeier.[1] Conform informațiilor documentare, Simó Ferenc era retribuit pentru un portret cu atâția florini de aur câți erau necesari pentru a acoperi întreaga suprafață a tabloului.[3]
La Muzeul de Artă din Cluj este expus portretul Eszterei Sombori,[4] portret-pereche cu cel reprezentându-l pe Miklos Sombori (1832).[2]
Note
[modificare | modificare sursă]