Shmuel David Luzzatto
| Shmuel David Luzzatto | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Trieste, Monarhia Habsburgică[3] |
| Decedat | (65 de ani)[5][3][2][6] Padova, Imperiul Austriac |
| Număr de copii | 2 |
| Copii | Filosseno Luzzatto[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac |
| Religie | iudaism |
| Ocupație | poet filolog[*] traducător cadru didactic universitar[*] traducător biblic[*] lingvist filozof |
| Locul desfășurării activității | Padova[7] |
| Limbi vorbite | limba italiană limba ebraică limba franceză limba germană |
| Activitate | |
| Pregătire | Abraham Eliezer ha-Levi[*] |
| Limbi | limba franceză limba italiană limba germană limba ebraică |
| Patronaj | Universitatea din Padova |
| Semnătură | |
.png){kind=small} | |
Modifică date / text  | |
Shmuel David Luzzatto (în ebraică שמואל דוד לוצאטו, în italiană Samuele Davide Luzzatto; n. , Trieste, Monarhia Habsburgică – d. , Padova, Imperiul Austriac), cunoscut sub acronimul său ebraic Shadal שד"ל, a fost un teolog, filosof și poet evreu italian, care a scris mai ales în limbile ebraică și italiană, exeget al Bibliei ebraice și al Talmudului, filolog, pedagog și traducător, reprezentant al mișcării iluministe evreiești Haskala și unul din cei dintâi reprezentanți ai curentului „științei iudaice” - „Wissenschaft des Judentums” (Hohmat Israel). A activat în timpul dominației austriece în patria sa și a fost unul din principalii profesori ai Seminarului rabinic din Padua, începând din 1829.
Împreună cu Nahman Krochmal, Shlomo Yehuda Rapaport și Leopold Zunz, Shmuel David Luzzatto a fost unul din pionierii mișcării „Științei iudaice” (Hohmat Israel sau Wissenschaft des Judentums), care a promovat cercetarea științifică-academică a materiilor religiei iudaice. S.D.Luzzatto a fost un învățat erudit multilateral: el a tradus cele cinci Cărți ale lui Moise și alte câteva cărți din Biblia ebraică în limba italiană, adăugându-le prefețe și comentarii, a scris poezii, cărți de gramatică ebraică și arameică, a tradus în italiană și cărțile evreiești de rugăciuni Sidur și Mahzor, a publicat cercetări de istorie a evreilor, despre poezia evreiască medievală, despre Kabala,rugăciunile și gândirea iudaică, a redactat cărți de poezie, biografii și lucrări bibliografice. S.D. Luzzatto a publicat sute de articole în revistele ebraice ale vremii și a corespondat și schimbat opinii, într-un spirit de înrâurire reciprocă, cu toți ceilalți reprezentanți contemporani ai științelor iudaice.
Shadal a avut o concepție cristalizată despre lume, izvorâtă dintr-o largă cultură generală în domeniul filosofiei și gândirii europene, precum și din cunoștintele sale vaste în gândirea iudaică din toate vremurile. A încercat să îmbine spiritul raționalist și căutarea adevărului cu vederi romantice, religioase și naționale.
El s-a opus preocupării exagerate cu filosofia și cu fundamentele religiei iudaice și s-a împotrivit Kabalei și misticii iudaice. El vedea în iudaism o religie bazată pe etică („abrahamism”), opusul culturii eline antice care, în opinia sa, era interesată mai ales de perfecțiunea rațiunii („atticism”). Dintre gânditorii iudaismului, el se opunea concepțiilor lui Maimonide și Avraham ibn Ezra, preferându-le, în schimb, pe cele ale lui Iuda Halevi. S.D. Luzzatto a sprijinit reașezarea evreilor în Țara Sfântă și renașterea limbii ebraice vorbite și s-a opus aspirației de asimilare a evreilor în neamurile din Europa, precum și iudaismului reformat.
Concepția iudaică a lui S.D. Luzzatto nu și-a făcut prea mulți discipoli, nici între adepții mișcării Haskala, care l-au considerat prea conservator și nici în rândurile iudaismului ortodox, unde era privit ca prea reformist. În schimb, ca profesor la Seminarul rabinic din Padua, el a exercitat o mare influență în configurarea vieții comunitare a evreilor din Italia, a "ritului italian", atât în epoca sa cât și în generațiile viitoare. Concepțiile sale în sfera națională au influențat generația renașterii naționale evreiești, după amurgul mișcării Haskala,
Selecție de scrieri
[modificare | modificare sursă]- Ohev Ger ("Filoxenul, cel ce iubește pe străini"), 1830, Monografie la Targum Onqelos (titlul se referă la originea neevreiască a învățatului Onkelos)
- Betulat Bat Jehuda, 1840 (Fecioara din Iuda, despre Yehuda Halevi)
- Avney Zikaron ("Pietre memoriale"), 1841, publicare a inscripțiilor de pe mormintele din cimitirul evreiesc din Toledo
- (ca editor) Editarea cărții de rugăciuni de sărbători ale evreilor romani Mahzor, 1856
- Teologia Morale Israelitica, 1862
- Yesodey ha-Tora ("Fundamentele Torei"), 1865
- Tal Orot ("Roua luminilor"), 1881 (Antologie de poezie ebraică medievală)
- The Book of Genesis: A Commentary by Shadal, ISBN 978-0765799937 Comentariu la Cartea Facerii
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Samuel David Luzzatto, Brockhaus EnzyklopädieBrockhaus Enzyklopädie&rft_id=http://www.brockhaus.de/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Shmuel David Luzzatto" class="Z3988">
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c Luzzatto, Samuel David (BLKÖ)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Samuel David Luzzatto, Encyclopædia Britannica Online, accesat în Encyclopædia Britannica Online&rft_id=https://www.britannica.com/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Shmuel David Luzzatto" class="Z3988">
- ^ a b Samuel David Luzzatto, SNAC, accesat în
- ^ Dizionario Biografico degli ItalianiDizionario Biografico degli Italiani&rft_id=https://www.treccani.it/enciclopedia/elenco-opere/Dizionario_Biografico&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Shmuel David Luzzatto" class="Z3988">
- ^ „Shmuel David Luzzatto”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Alexander Tobias - „Shmuel David Luzzatto” articol în Encyclopedia Judaica, 2008 on line Jewish Virtual Library
- Vielmetti art. Samuel David Luzzatto în Österreichisches Biographisches Lexikon 1815–1950 (ÖBL). Band 5. Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1972, p. 383
- cărți de S.D. Luzzatto pe internet Arhivat în , la Wayback Machine.
- catalog de cărți de S SD Luzzatto
- Una lettera di S.D. Luzzatto[nefuncțională] scrisoare contra Reformei în iudaism, în „Alef Dac” 19-20 februarie martie 1984
- familia Luzzatto în Jewish Encyclopaedia, New York 1906-1910
- Nahum Sclouschz despre SD Luzzatto în The Renascence of Hebrew Literature, citat în forum din Trieste
- Louis Jacobs despre Shadal în The Jewish religion.A Companion, Oxford University Press Arhivat în , la Wayback Machine.
- biografie,David Rudavsky -S.D.Luzzatto și neo-ortodoxia evreiască, în revista „Tradition:Journal of Orthodox Thought” vol.7, Nr.3 Fall 1965, The Rabbinical Council of America
- Șef rabinul prof. Elio Toaff Nel primo centenario della morte di S.D.Luzzatto,1968
- Rabinul Aharon Adolfo Locci Shemuel David Luzzatto “SHaDaL” nel bicentenario della sua nascita,2000
- S.D. Luzzatto pe situl Colectiei de judaica Magnes, Biblioteca Bancroft, Universitatea Berekeley 2010
- Shmuel Vargon S.D. Luzzatto - Moderate Criticism in Biblical Exegesis, Biblical Studies,series The Institute for Jewish Bible Interpretation – Sources and Studies, Bar Ilan University 2009 Arhivat în , la Wayback Machine.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Morris B.Margolies Samuel David Luzzato:Traditionalist Scholar, Ktav, New York 1979
- Samuel David Luzzatto, Prolegomena to a Grammar of the Hebrew Language, Aaron Rubin, ISBN 978-1593333348
- André Neher, « Luzzatto Samuel David - (1800-1865) », Encyclopædia Universalis
- Jaakov A. Lattes art Samuel David Luzzatto in Reader's Guide Routledge, ed.Michael Terry 2013
- Robert Silverman Samuel David Luzzatto - The Dilemma of a conservative Jew, European Judaism:A Journal for a new Europe, Vol.11, Nr.2, Summer 1977
- Micha Gottlieb - Counter-Enlightment in a Jewish Key:Anti-Maimonideanism in the Nineteenth Century Orthodoxy,ch.XI of James T.Robinson ed. Cultures of Maimonideanism: New Approaches to the history of the Jewish Thought, Brill, Leiden 2009
