Sari la conținut

Sciuride

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Sciuridă

Sciurus carolinensis
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăSarcopterygii
ClasăMammalia
SubclasăTetrapodomorpha
InfraclasăElpistostegalia
SupraordinEuarchontoglires
OrdinRodentia
MagnordinBoreoeutheria
SubordinSciuromorpha
Familie
Sciuridae[1][2][3][4][5]
G.Fisch.Waldh., 1817
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sciuridele (Sciuridae) sunt o familie de rozătoare arboricole, ca veverițele (Sciurus), și terestre, ca marmotele (Marmota) și popândăii (Spermophilus). Ele au clavicula bine dezvoltată, tibia și peroneul incomplet sudate, picioarele anterioare tetradactile (mai rar pentadactile), cele posterioare pentadactile, blana deasă, coada lungă și stufoasă, urechile relativ mari. Formula dentară 1•0•1-2•3/1•0•1•3 x 2 = 20-22. Familia este răspândită pe toate continentele cu excepția Australiei, Madagascarului și a părții sudice a Americii de Sud.

Familia

[modificare | modificare sursă]

Familia Sciuridae aparține ordinului Rodentia și cuprinde rozătoare mici sau mijlocii. Această mare familie include veverița de copac, veverița terestră, marmota, veverița zburătoare, popândăul și câinele de prerie (Cynomys). Veverițele sunt indigene în America, Eurasia și Africa și au fost introduse de om în Australia. Veverițele au apărut în Eocen, aproximativ 40 milioane ani în urmă. Veverițele sunt strâns legate dintre speciile existente cu castorul de munte și cu pârșii.

Specii

[modificare | modificare sursă]

Cea mai răspândită specie, veverița gri, este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv coada). Cântărește aproximativ o jumătate de kilogram. Principala hrană a veveriței constă în: alune, nuci, semințe, sâmburi și fructe de pădure. Trăiește aproximativ 6 ani.

Veverița roșcată (Sciurus vulgaris), are în jur de 20 - 25 de centimetri. Blana veveriței roșcate este în nuanțe de la cărămiziu la negru-roșcat, burta este albă și are o coada lungă. Această specie de veveriță se găsește și în România. Hrana principală este alcătuită din semințe și conuri de pin sau de brad.

Veverița dungată (Tamias striatus), trăiește în America de Nord.

Cea mai mică specie de veveriță cunoscută trăiește în sud-estul Nigeriei, în Camerun și Gabon. Are o lungime de aproximativ 7 centimetri.

Ratufa (Ratufa indica), este cea mai mare specie de veveriță cunoscută. Corpul și coada împreună ajung până la 90 de centimetri. Aceste veverițe uriașe trăiesc în sud-estul Asiei și în câteva zone din Nepal.

Mod de a trăi

[modificare | modificare sursă]

Veverițele nu trăiesc în grupuri, fiind animale singuratice. Numai în perioada împerecherii se apropie unul de altul. Puii de veveriță se nasc golași și orbi, având greutate între 30 și 50 de grame fiecare.

Clasificare

[modificare | modificare sursă]

Galerie foto

[modificare | modificare sursă]
  • Veveriță roșcată în Cimitirul catolic București
    Veveriță roșcată în Cimitirul catolic București
  • Veveriță roșcată în parcul din Deva
    Veveriță roșcată
    în parcul din Deva
  • Veveriță albă
    Veveriță albă
  • Veveriță neagră
    Veveriță neagră
  • Veveriță dungată (Tamias striatus)
    Veveriță dungată
    (Tamias striatus)
  • Veveriță în Parcul Copou din Iași
    Veveriță în Parcul Copou din Iași

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Dumitru Murariu, Alexandrina Popescu, Fauna României. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 2 – Rodentia. Editura Academiei Române, București, 2001, 208 p.
  • Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.
  • Victor Pop. Zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 2, Mamiferele. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1962, 207 p.
  • Ionel Pop, Vasile Homei. Mamifere din România. Volumul II. Editura Științifică. București, 1973
  • Mitică Georgescu. Mamiferele sălbatice din România. Editura Albatros. București, 1989

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Class Mammalia Linnaeus, 1758 (PDF)Class Mammalia Linnaeus, 1758&rft_id=http://www.mapress.com/zootaxa/2011/f/zt03148p060.pdf&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Sciuride" class="Z3988"> 
  2. ^ Mammal Species of the World[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ Handbook of the Mammals of the World. 6. Lagomorphs and Rodents I[*][[Handbook of the Mammals of the World. 6. Lagomorphs and Rodents I (scientific book)|​]], p. 648-837  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ A Guide to the Mammals of China[*][[A Guide to the Mammals of China (book by Andrew T. Smith)|​]], p. 172  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Squirrels of the World[*][[Squirrels of the World (scientific book on squirrels (Sciuridae))|​]], p. 2  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Fotografii

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sciuride&oldid=18633259