Restul e tăcere (film)
(Redirecționat de la Restul e tăcere)
| Restul e tăcere | |
 Afișul filmului | |
| Titlu original | Restul e tăcere |
|---|---|
| Gen | comedie |
| Regizor | Nae Caranfil |
| Scenarist | Nae Caranfil |
| Producător | Cristian Comeagă (producător) Alexander Etienne Hergan (coproducător) Radu Nicolae Mircea Diaconu (producători asociați) Carmen Pepelea Irina Chiriță (dir. ai filmului) |
| Studio | Domino Film Grupul Avrig Realitatea Media |
| Distribuitor | MediaPro Distribution Swift Distribution |
| Director de imagine | Marius Panduru |
| Operator(i) | George Dăscălescu |
| Montaj | Dan Nanoveanu |
| Sunet | Gelu Costache Florin Tăbăcaru Brian Riordan |
| Muzica | Laurent Couson |
| Scenografie | Călin Papură |
| Costume | Doina Levintza |
| Distribuție | Marius Florea Vizante Ovidiu Niculescu Mirela Zeța Mihai Gruia Sandu Florin Zamfirescu Valentin Popescu |
| Premiera | 7 martie 2008 |
| Durata | 134 min. |
| Țara |  România |
| Limba originală | română franceză |
| Premii | Marele Premiu pentru Scenariu (Trofeul Martini&Rossi) la Festivalul Internațional de Film de la Paris (1995) Premiul II la „Hartley & Merrill International Scriptwriting Competition”, Los Angeles (1999) |
| Nominalizări | International Submission to the Academy Awards[*] (România, )  |
| Prezență online | |
|
Pagina Cinemagia | |
Modifică date / text  | |
Restul e tăcere este un film românesc din 2008, regizat de Nae Caranfil. A fost distins cu mai multe premii Gopo la Galele Gopo din 2009.
Filmul a avut un buget de peste 2 milioane de euro și reia – inserând elemente de ficțiune – povestea regizării primului lungmetraj românesc din istorie, Războiul de independență (1911).[1] Filmul este cea mai scumpă realizare cinematografică românească până la acea dată, costând aproximativ 8.400.000 de lei (peste 2.400.000 de euro), în totalitate din fonduri autohtone.[2]
Distribuție
[modificare | modificare sursă]- Marius Florea Vizante — Grigore Ursache, fiul actorului Iancu Ursache, un tânăr care a fost respins la examenul de admitere de la Conservatorul de Artă Dramatică, regizorul filmului
- Ovidiu Niculescu — Leon Negrescu, mare proprietar de terenuri în județul Ialomița, milionar filantrop, finanțatorul filmului
- Mirela Zeța — Emilia, tânăra actriță care lucrează ca model pentru artiștii plastici
- Mihai Gruia Sandu — Iancu Ursache, tatăl lui Grigore, un actor comic cunoscut al Teatrului Național din București
- Valentin Popescu — Catargiu, actor la Teatrul Național din București, interpretul lui Osman Pașa
- Nicu Mihoc — Anton („Toni”) Volbură, actor la Teatrul Național din București, scenaristul filmului și interpretul regelui Carol I
- Silviu Biriș — Raoul, actor la Teatrul Național din București, interpretul lui Peneș
- Gavril Pătru — cameramanul filmului
- Vlad Zamfirescu — Nuțu Ferefide, redactorul șef al ziarului Epoca, care a devenit ulterior avocat
- Samuel Tastet — Raymond Duffin, directorul filialei bucureștene a companiei franceze Gaumonde
- Florin Zamfirescu — colonelul Guță, prefectul Poliției Municipale București
- Alexandru Hasnaș — Carol I, regele României (1866-1914)
- Ioana Bulcă — Aristizza, o actriță celebră a vremii sale, interpreta mamei unui ostaș
- Eric Coustaud — Hugues Leroy, asistentul directorului Duffin
- Constantin Diță — pictorul protejat al lui Leon Negrescu, care a devenit ulterior negustor de pânzeturi
- Marinela Chelaru — țiganca ghicitoare din grădina publică
- Radu Bânzaru — maiorul Bujor, comandantul militarilor aduși la filmare
- Alexandru Pandele — generalul Suru, comandant de divizie în Războiul de Independență
- Dumitru Dumitru — generalul Dașchievici, veteran al Războiului de Independență
- Andrei Ionescu — generalul Pavlopol, veteran al Războiului de Independență
- Lucian Dinu — generalul Mocanu, veteran al Războiului de Independență
- Petre Lupu — pacient 1, actor la Teatrul evreiesc Jignița
- Ilie Gâlea — pacient 2, actor la Teatrul evreiesc Jignița
- Niculae Urs — pacient 3, actor la Teatrul evreiesc Jignița (menționat Nicolae Urs)
- Gheorghe Ifrim — secretarul și consilierul financiar al lui Leon Negrescu
- Constantin Zecheru — valetul lui Leon Negrescu
- Irina-Halina Cornișteanu — Gunnay, turcoaică, amanta lui Toni
- Dan Aștileanu — dandy-ul care o însoțește pe Emilia la restaurant
- Mihai Bendeac — reporterul ziarului Epoca
- Mihai Niculescu — Pache, directorul administrativ al Teatrului Național
- Bogdan Cotleț — noul custode al garderobei de la Teatrul Național
- Andreea Vulpe — Ana Belcea, văduva actorului Ion Belcea
- Nae Caranfil — profesorul șchiop de la Conservatorul de Artă Dramatică
- George Paul Avram — secretarul regelui Carol I (menționat Gheorghe Paul Avram)
- Bogdan Mușatescu — consilier regal 1
- Radu Aneste Petrescu — consilier regal 2
- Adrian Titieni — procurorul care-l acuză de sabotaj pe Leon Negrescu
- Gabriel Spahiu — tipul bizar care o însoțește pe Aristizza la restaurant
- Laurențiu Bănescu — jucătorul de cărți
- Hugues Nevo — funcționar parizian al companiei franceze Gaumonde
- Vlad Massaci — ofițer german
- Andrei Aradits — sergent german
- Constantin Florescu — portar 1
- Radu Zetu — portar 2
- Edgar Nistor — candidat la examenul de admitere de la Conservatorul de Artă Dramatică 1
- Alex Crețulescu — candidat la examenul de admitere de la Conservatorul de Artă Dramatică 2
- Horia Manea — candidat la examenul de admitere de la Conservatorul de Artă Dramatică 3
- Oltin Hurezeanu — candidat la examenul de admitere de la Conservatorul de Artă Dramatică 4
- Corneliu Jipa — profetul nebun din cimitir
- Marius Rizea — patronul unei cafenele în Bucureștiul aflat sub ocupație germană
- Petre Dinuliu — portarul de la Teatrul Liric
- Diana Cavallioti — o domnișoară elegantă din public (menționată Diana Cavalioti)
- Nicolae Călugărița — exploatant
- Andreea Grămoșteanu — actrița
- Cătălina Mihăescu — actrița 2
- Relu Poalelungi — balerinul
- Ion Maldea — birjarul
- Dan Nanoveanu — nea Gussi, proiecționistul filmului cu Divina Sarah
- Cristian Toma — locotenentul de poliție care pătrunde în sediul companiei Gaumonde
- Doru Cătănescu — turcul
- Mara Nicolescu — Divina Sarah, actriță celebră de la Teatrul Național din Paris
- Cristian Irimia — interpretul fantomei tatălui lui Hamlet
- Silviu Geamănu — interpretul lui Horațio (prietenul lui Hamlet)
- Nicolae-Emanuel Bordianu — copilul care-i vinde un bilet de cinema lui Grigore Ursache
Primire
[modificare | modificare sursă]Filmul a fost vizionat de 22.970 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[3]
Premii
[modificare | modificare sursă]- 2009: 9 premii Gopo printre care Gopo pentru cel mai bun film, Cel mai bun scenariu, Cea mai bună imagine etc
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Florentina Ciuverca, „Ne ducem la Oscar cu «Restul e tăcere»”, 25 iulie 2008, evz.ro, accesat la 10 iunie 2011
- ^ Tăcerea lui Caranfil | VIDEO, 6 martie 2008, Doinel Tronaru, evz.ro, accesat la 23 iulie 2011
- ^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Situl filmului Restul e tăcere Arhivat în , la Wayback Machine.
- Cinemagia - Restul e tăcere
- "Restul e tăcere" epopeea primului lungmetraj românesc, 8 martie 2008, Romulus Caplescu, Adevărul
- Restul e tăcere la Internet Movie Database
| |||||
| ||||||||
| ||||||||
| ||||||||