Râul Botna
| Râul Botna | |
 Botna în cursul superior, lângă Bardar, Ialoveni. | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Bazin hidrografic | bazinul Nistrului[*]  |
| Zonă de izvorâre | Stejăreni, Strășeni |
| Emisar | Nistru |
| Punct de vărsare | Chițcani, Căușeni |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 1540 km² |
| Lungimea cursului de apă | 152 km |
| Debit mediu | 0,77[1] m³/s |
| Date generale | |
| Țări traversate | Moldova |
| Localizare | Raionul Strășeni, Raionul Ialoveni, Raionul Căușeni; Republica Moldova |
| Afluenți de stânga | Larga |
| Afluenți de dreapta | Botnișoara, Căinar |
| Principalele localități traversate | Văsieni, Ulmu, Costești, Căușeni |
| Baraje | Lacul de acumulare Răzeni |
| Poduri | peste 20; dintre care 5-10 traversabile cu vehicule |
Modifică date / text  | |
Râul Botna este un afluent al râului Nistru care trece prin unele localități din centrul Republicii Moldovei. Botna izvorăște pe panta sud-estică a unui versant glisant, într-o pădure de fag-carpen.[2] El străbate sate ca Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi ș.a. Înclinarea medie a râului constituie 1,5 grade. De la izvor până la satul Sălcuța cursul râului are direcție în sud-est, apoi cotește spre nord-est. Valea râului este simetrică până la s. Bardar, mai departe se conturează asimetrie de dreapta. Lățimea luncii variază între 0,5-1,0 km în cursul superior până la 2,0-2,5 km în cursul inferior. În trecut, în vale de s. Costești râul forma meandre. Ulterior, albia a fost îndreptată și adâncită.
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Nume râului poate fi explicat prin apelativul românesc regional botină - „vas din doage de lemn sau făcut dintr-o buturugă prin scobire”, prin extensiune semantică – „izvor captat într-un asemenea vas”. La forma actuală s-a ajuns prin eliminarea în pronunție a vocalei neaccentuate ‹i› și articularea enclitică a denumirii. Semnificația de origine a denumirii va fi fost „valea izvoarelor”, „râul de pe valea cu multe izvoare”. Botna este menționată documentar începând cu anul 1429.[3]
Floră
[modificare | modificare sursă]Cercetările algoflorei în anii 1960-'70 a evidențiat 255 specii de alge în lacul Ulmu, 211 - în lacul Costești, 251 în lacul Răzeni. Flora acvatică este reprezentată de: lintiță de apă (Lemna minor), papură (Phargmites australis), coada-calului (Equisetum arvense), dentiță (Bidens tripartita), piperul de baltă (Polygonum hydropiper) etc.[2]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Cazac, Valeriu; Mihailescu, Constantin; Bejenaru, Gherman; Gâlcă, Gavril. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață. Chișinău, 2007, p. 149
- ^ a b Postolache, Gh. Vegetația Republicii Moldova – Chișinău: Î.E.P. „Știința”, 1995. –340 p. ISBN 5-376-01923-3
- ^ Eremia, Anatol. Hidronimia Basarabiei. Originea și semnificația numelor de râuri. In: Limba Română . 2014, nr. 1(223), pp. 80-89. ISSN 0235-9111.
| |||||||||||||||||