Sari la conținut

Plată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Plata reprezintă darea voluntară de bani unei persoane (fizice sau juridice), fie în schimbul unui bun sau al unui serviciu, fie pentru a executa o obligație, fie din motive filantropice.

De cele mai multe ori, persoana care face plata este numită debitor, iar cea care primește plata este numită creditor.

În drept, plata reprezintă o modalitate de executare a unei obligații. Din acest motiv, acest proces cere diligență.[1]

  1. ^ Codul civil român, c. V, t. V, cap. I