Sari la conținut

Piero Ferrari

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Piero Ferrari
Date personale
Născut (79 de ani) Modificați la Wikidata
Castelvetro di Modena, Emilia-Romagna, Italia Modificați la Wikidata
PărințiEnzo Ferrari Modificați la Wikidata
Frați și suroriDino Ferrari[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Italia Modificați la Wikidata
Ocupațieantreprenor
inginer
manager[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[4] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversità degli Studi di Modena e Reggio Emilia[*][[Università degli Studi di Modena e Reggio Emilia (university in Italy)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Comandant[*] ()[1]
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de mare ofițer[*] ()[2]
ordine al merito del lavoro[*][[ordine al merito del lavoro (order of Italy)|​]] ()[3]  Modificați la Wikidata

Piero Ferrari (n. , Castelvetro di Modena, Emilia-Romagna, Italia) este un om de afaceri italian, fiul nelegitim a lui Enzo Ferrari. Deține la ora actuală 10,2% din acțiunile Ferrari, primite moștenire de la tatăl său. Piero Ferrari este căsătorit cu Romina Gingasu.[5]

Cariera la Ferrari

[modificare | modificare sursă]

În 1969, Ferrari a început să lucreze informal pentru compania familiei ca traducător în limba engleză pentru tatăl său. La începutul anilor 1970, a fost angajat oficial în funcția de supervizor tehnic, având sarcina de a lista, descrie și arhiva componente auto defecte sau ineficiente. Unul dintre primele sale joburi a fost să ducă desenele și piesele modelului 196 Dino la departamentul GT, acționând ca punte între mașinile de serie și divizia de curse. În acest fel, a acumulat o experiență considerabilă despre dinamica operațională a fabricii.[6]

În 1974 a fost transferat la echipa de Formula 1, unde a lucrat ca organizator adjunct, asistând directorii sportivi Luca Cordero di Montezemolo și Daniele Audetto. La mijlocul anilor 1980, a devenit supervizor al producției de mașini de serie, unde a contribuit la dezvoltarea conceptelor pentru modelele cu volum redus Ferrari F40, Ferrari F50 și LaFerrari.[6]

În 1988, când Enzo Ferrari a decedat, Piero a devenit singurul moștenitor al familiei Ferrari și a moștenit participația de 10% a tatălui său în companie și proprietatea Circuitului Fiorano. În 1989, a fost numit vicepreședinte de către președintele Ferrari de atunci, Vittorio Ghidella.[7]

Cu ocazia Marelui Premiu al Chinei din 2013, câștigat de Fernando Alonso, fostul director de echipă al Ferrari, Stefano Domenicali, l-a convins pe Piero Ferrari să ridice trofeul pentru echipă. A fost prima dată în istoria Scuderiei Ferrari când un membru al familiei Ferrari a urcat pe podiumul unei curse de Formula 1.[8]

Ferrari a primit titlul de Cavaliere del Lavoro în anul 2004.[9] În 2004, a primit un titlu onorific în inginerie aerospațială de la Universitatea din Napoli.[10] În 2021 a primit premiul Mecenate dello Sport în Latina.[11]

  1. ^ https://www.quirinale.it/onorificenze/insigniti/271713, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.quirinale.it/onorificenze/insigniti/91413, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://www.cavalieridellavoro.it/cavaliere/?numero_di_brevetto=2512, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Czech National Authority Database, accesat în Czech National Authority Database&rft_id=http://autority.nkp.cz/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Piero Ferrari" class="Z3988"> 
  5. ^ „Romina Gingașu, soția moștenitorului Ferrari, la DigiFM. Cum l-a cunoscut pe Piero și de ce s-a căsătorit cu un bărbat mai în vârstă”, Digi 24,  
  6. ^ a b „Here comes the son | Motor Sport Magazine Archive”. Motor Sport Magazine. . 
  7. ^ „Vittorio Ghidella e quel 1988 in casa Ferrari”. Forum.Motorionline.com. 
  8. ^ „Brisighella si racconta: Al Trofeo Bandini, il Paul Harris Fellow del Rotary International”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Piero FERRARI” (în Italian). Federazione Nazionale Cavalieri del Lavoro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Honors Degree (Laurea Honoris Causa) for Mr.Piero Ferrari | Piaggio Aerospace”. piaggioaerospace.it. 
  11. ^ „Ferrari N : Piero Ferrari receives the "Mecenate dello Sport" award | MarketScreener”.