Sari la conținut

Pașaport de Germania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pașaport de Germania

Afișul filmului
Rating
Genfilm documentar
dramă
film istoric[*]  Modificați la Wikidata
RegizorRăzvan Georgescu[*]  Modificați la Wikidata
ScenaristRăzvan Georgescu[*]  Modificați la Wikidata
StudioFlorian Hartung (Februar Film)[*]
HBO Europe[*]
Hi Film Production[*]  Modificați la Wikidata
DistribuțieHeinz-Günther Hüsch[*]
Hans-Dietrich Genscher
Klaus Kinkel[*]
Horst Teltschik[*][[Horst Teltschik (German manager)|​]]
Karl Hahn[*]
Hansi Schmidt
Stelian Octavian Andronic[*]
Willy Brandt
Nicolae Ceaușescu
Elena Ceaușescu
Helmut Kohl
Helmut Schmidt  Modificați la Wikidata
Premiera  Modificați la Wikidata
Țara Germania
 România  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba germană
limba română
limba engleză  Modificați la Wikidata
Prezență online

Pașaport de Germania (titlu original: Trading Germans) este un film românesc și german documentar dramatic din 2014 scris și regizat de Răzvan Georgescu. A fost produs de HBO Europa, Hi Film Productions și Februar Film.[1][2]

Acordul extrem de confidențial dintre guvernul Germaniei de Vest și Serviciul Secret al Securității din România de cumpărare/vânzare a întregii populații etnice germane din România comunistă este un caz unic în istoria Războiului Rece. Acest lucru a fost planificat sistematic și a fost urmărit în mod constant și cu prioritate ridicată de către fiecare cancelar și guvern german și de dictatorul român Nicolae Ceaușescu și Serviciul Secret al Securității din 1968 până în 1989. Acordul a adus României cca. 3 miliarde de mărci, diverse mașini, computere sub embargo pentru baza de date a Securității și chiar tehnologie de supraveghere pentru Serviciul Secret Român. Astfel, cei plecați, fără voia lor, au ajutat la reprimarea celor lăsați în urmă.

Acest comerț a însemnat și pierderea unei culturi germane vechi de 850 de ani pe teritoriul României. Germanii din România au fost înapoiați în patria strămoșilor lor într-un act secret, contra bani gheață și fără chitanțe. Germania a câștigat în schimb aprox. 245.000 de etnici germani bine pregătiți, în principal, un viitor câștigător al Premiului Nobel pentru literatură – Herta Müller – printre ei.[3]

Suma primită de la Guvernul Germaniei a ajutat regimul de la București să-și achite datoria națională.

Pentru televiziunea publică a fost produsă o versiune scurtă (de 45 min.) a filmului lui Răzvan Georgescu. În Germania, a avut premiera pe 13 ianuarie 2015 pe canalul ARD cu titlul „Deutsche gegen Devisen - Ein Geschäft im Kalten Krieg” [Germani pentru bani - O afacere din timpul Războiului Rece].[4] Versiunea cinematografică are o durată de 90 de minute și include mai multe filmări, interviuri și context istoric.

  1. ^ HiFilm Production, www.hifilm.ro 
  2. ^ http://www.hifilm.ro/files/TRADING-GERMANS-EPK.pdf
  3. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche, Cât încasa regimul Ceauşescu pentru un etnic german | DW | 27.04.2011, DW.COM 
  4. ^ Germany, programm ARD de-ARD Play-Out-Center Potsdam, Potsdam, Deutsche gegen Devisen - Ein Geschäft im Kalten Krieg, programm.ARD.de 
  • Florica Dobre, Florian Banu, Luminița Banu, Laura Stancu, Acțiunea „Recuperarea”, Securitatea și emigrarea germanilor din Romania (1962-1989), Editura Enciclopedică, 2011. ISBN: 978-973-45-0628-6

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Format:Răzvan Georgescu