Partidul Mișcarea Populară
| Partidul Mișcarea Populară | |
 | |
| Abreviere | PMP  |
|---|---|
| Oameni cheie | |
| Președinte | Eugen Tomac |
| Secretar general | Ionuț Simionca |
| Președinte de onoare | Traian Băsescu |
| Fondator(i) | Traian Băsescu |
| Date | |
| Înființat | 29 ianuarie 2014[1] |
| Sediu | Strada Nicolae Iorga, Nr.11, Sector 1, București |
| Număr de membri | 75.000–100.000[necesită citare] |
| Informații | |
| Ideologie oficială | Conservatorism social Liberalism economic[2] Creștin democrație |
| Poziție politică | Centru-dreapta |
| Afiliere națională | Alianța Dreapta Unită (2023–2024) Alianța Forțelor de Dreapta Liberal-Conservatoare (2024–prezent) |
| Afiliere internațională | Internaționala Centrist-Democrată (ICD/CDI) |
| Afiliere europeană | Partidul Popular European |
| Grup europarlamentar | Grupul Partidului Popular European (PPE/EPP) |
| Culori oficiale | Verde și albastru |
| Senat | 0 / 136
|
| Camera Deputaților | 0 / 330
|
| Parlamentul European | 1 / 33
|
| Consilieri județeni | 17 / 1338
|
| Primari | 6 / 3180
|
| Consilieri locali | 191 / 40022
|
| Prezență online | |
| pmponline.ro | |
Modifică date / text  | |
Partidul Mișcarea Populară (PMP) este un partid politic extraparlamentar din România care se revendică aparținând zonei de centru-dreapta, actualmente reprezentat în Parlamentul European (PE) de un singur europarlamentar (i.e., Eugen Tomac), lansat de Fundația Mișcarea Populară, înființat în anul 2014 și creat la inițiativa fostului președinte al statului, Traian Băsescu, după ce susținătorii săi au părăsit Partidul Democrat Liberal (PDL). În urma alegerilor parlamentare din 2016, partidul a avut grup parlamentar în Parlament în legislatura 2016–2020 a Camerei Deputaților și Senatului.
Istoric
[modificare | modificare sursă]La data de 23 martie 2013, după Convenția Națională a Partidului Democrat Liberal (PDL) pentru alegerea conducerii, președintele României, Traian Băsescu, a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie reales președintele PDL, în situația în care președintele o susținea pe Elena Udrea.
Astfel, susținătorii lui Băsescu au lansat la data de 26 martie 2013, Fundația Mișcarea Populară. Pe 18 mai 2013, conducerea fundației a anunțat că inițiază un sondaj privind transformarea în partid a organizației. Pe 25 mai 2013, s-au anunțat rezultatele sondajului: 58% din voturi pentru co-existența fundației și partidului, 31% pentru transformarea fundației în partid și 11% pentru menținerea status-quo-ului.[3]
După anunțarea rezultatelor sondajului, conducerea fundației a inițiat o campanie de strângere de semnături și un comitet de inițiativă, compus din Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi și Dragoș Ciuparu, pentru înființarea partidului. În două luni, Fundația Mișcarea Populară a reușit să strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea Partidului Mișcarea Populară.
Partidul Mișcarea Populară (PMP) a fost lansat neoficial la data de 23 iulie 2013 de către Fundația Mișcarea Populară.[4] După o ședință, fostul deputat PDL, Eugen Tomac, a fost însărcinat ca președinte al partidului și Cristian Petrescu a fost desemnat secretar general al partidului.[5]
Pe 3 februarie 2014, mai mulți deputați au anunțat în fața Parlamentului că au demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.[6] Între ei erau foștii miniștri Elena Udrea și Theodor Paleologu și deputații Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici, Petru Movilă, Ștefan Bucur Stoica și Dragoș Gunia.[7]
În aprilie 2014, PMP a inițiat o petiție împotriva accizelor la carburanți introduse de guvernul Ponta.[8] O verificare din partea corpului de control al guvernului a listelor de semnături a generat un scandal mediatic. Din cele 300.000 de semnături, peste 200.000 nu au putut fi identificate, fie deoarece conțineau date false, fie pentru că aparțineau unor persoane decedate. Ca răspuns, Elena Udrea declară că va face plângere penală împotriva lui Victor Ponta.
Pe data de 8 iunie 2014, a avut loc congresul PMP. La această întâlnire a fost aleasă președinte Elena Udrea.[9] Cu toate acestea, pe data de 30 ianuarie 2015 Elena Udrea s-a autosuspendat din funcția de președinte a partidului, interimatul fiind asigurat de Eugen Tomac. La 8 februarie 2015, a avut loc un nou congres, în urma căruia Tomac a fost ales președinte al partidului.
La 27 martie 2016, a avut loc un nou congres al PMP, culminând cu alegerea fostului președinte al României, Traian Băsescu, în funcția de președinte al Partidului Mișcarea Populară (PMP). Președinte executiv ales a fost Eugen Tomac, iar prim-vicepreședinți Cristian Diaconescu și Siegfried Mureșan. Ulterior, PMP și-a deschide câte o filială pentru diaspora în aproape statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada și alte câteva state.
În perioada iulie 2016–2018, Mișcarea Populară a încercat o fuziune cu Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), dar fără succes.[10][11]
La alegerile parlamentare din 2016, PMP a obținut un scor de 5%, reușind intrarea în Parlament cu 18 deputați și 8 senatori, ca partid de opoziție.
În septembrie 2024, filiala PMP Suceava, una dintre cele mai puternice filiale a partidului din teritoriu, a trecut la Partidul Național Liberal (PNL), fiind absorbită de acesta din urmă integral în luna octombrie a aceluiași an.
Coaliții și alianțe
[modificare | modificare sursă]În urma alegerilor locale din 2016, Partidul Mișcarea Populară (PMP) a încheiat protocoale de colaborare cu Partidul Social Democrat (PSD) în județele Constanța, Maramureș, Prahova și Timiș.[12][13][14][15]
Alianța Dreapta Unită (ADU)
[modificare | modificare sursă]La data de 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) au lansat în mod oficial o alianță electorală[16] a celor trei partide, cunoscută ca Alianța Dreapta Unită (ADU), revendicându-se zonei de centru-dreapta respectiv dreapta din cadrul forțelor politice autohtone.
Alianța și-a lansat lista de candidați în cadrul alegerilor europarlamentare din 2024. În ordinea locurilor eligibile, pe această listă s-au aflatː Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (FD).[17] Ulterior, Alianța Dreapta Unită (ADU) a fost dizolvată la începutul lui septembrie 2024.
Conducere
[modificare | modificare sursă]Președinți
[modificare | modificare sursă]- Eugen Tomac: 2013–2014;
- Elena Udrea: 2014–2015;
- Eugen Tomac: 2015–2016;
- Traian Băsescu: 2016–2018;
- Eugen Tomac: 2018–2020;
- Emil-Marius Pașcan: 2020–2021 (interimar);
- Cristian Diaconescu: 2021–2022/prezent (disputat);[18]
- Eugen Tomac: 2022–prezent (disputat).[19]
Președinte onorific
[modificare | modificare sursă]- Traian Băsescu: 2018–prezent
Istoric electoral
[modificare | modificare sursă]În 2024, Partidul Mișcarea Populară (PMP) a format o alianță electorală cu Uniunea Salvați România (USR) și Forța Dreptei (FD), aceasta numindu-se Alianța Dreapta Unită (ADU). Cele trei partide politice au avut candidați comuni la alegerile locale (în mare parte la nivel național) și europarlamentare (listă comună în acest caz).[20] Ulterior, după rezultatele alegerilor locale și europarlamentare, Alianța Dreapta Unită (ADU) s-a destrămat la începutul lunii septembrie din 2024 iar Partidul Mișcarea Populară (PMP) a continuat o alianță electorală doar cu Forța Dreptei (FD), aflându-se în prezent în discuții cu Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚMM) precum și cu Partidul Alternativa Dreaptă (AD). Cele două partide au convenit susținerea pentru funcția de președinte a fostului prim-ministru Ludovic Orban precum și participarea pe o listă comună în cadrul viitoarelor alegeri parlamentare din decembrie 2024. Ulterior, Alternativa Dreaptă (AD) s-a alăturat alianței care susține candidatura lui Ludovic Orban pentru funcția supremă în stat.
Alegeri prezidențiale
[modificare | modificare sursă]| An | Candidat | Primul tur | Al doilea tur | Rezultat | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Voturi | Procente (%) | Voturi | Procente (%) | |||
| 2014 | Elena Udrea | 493.376 | 5,20 / 100
|
N/A | N/A | Locul 4 |
| 2019 | Theodor Paleologu | 527.098 | 5,72 / 100
|
N/A | N/A | Locul 5 |
| 2024 | Ludovic Orban | TBD | TBD | TBD | TBD | TBD |
Alegeri parlamentare
[modificare | modificare sursă]| An | Voturi | Procente (%) | Camera Deputaților | Senat | Poziție | Guvern |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2016 | 398.791 | 5,5 / 100
|
18 / 329
|
8 / 136
|
6 | Opoziție |
| 2020 | 284.502 | 4,8 / 100
|
0 / 330
|
0 / 136
|
6 | Extraparlamentar |
| 2024 | TBD | TBD | TBD | TBD | TBD | TBD |
Alegeri europarlamentare
[modificare | modificare sursă]| An | Voturi | Procente (%) | Mandate | Poziție |
|---|---|---|---|---|
| 2014 | 345.973 | 6,2 / 100
|
2 / 32
|
6 |
| 2019 | 522.104 | 5,7 / 100
|
2 / 32
|
5 |
| 2024[a] | 778.901 | 8,7 / 100
|
1 / 33
|
3 |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Voturi și procente obținute ca Alianța Dreapta Unită (ADU).
- ^ „PMP, înscris în Registrul partidelor. Tomac: 29 ianuarie 2014 rămâne în istorie data de naștere a PMP”. realitatea.net. .
- ^ „Program PMP”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Fundația "Mișcarea Populară" face partid: Membrii-fondatori au decis începerea formalităților legale pentru înființarea unui partid de centru-dreapta”. Mediafax. .
- ^ „Partidul Miscarea Populara se lanseaza marti. Elena Udrea: Eugen Tomac va fi presedinte interimar”. hotnews.ro. .
- ^ Partidul Mișcarea Populară s-a lansat. Eugen Tomac: Vom fi vocea de dreapta a românilor[nefuncțională], 23 iulie 2013, Laura Ciobanu, Carmen Vintilă, Evenimentul zilei, accesat la 23 iulie 2013
- ^ Carmen Vintilă (), „Mai mulți parlamentari și-au anunțat demisia din PDL.Theodor Paleologu a ales și el PMP”, Evenimentul zilei, accesat în
- ^ RL Online (), „Theodor Paleologu a demisionat din PDL pentru a se alătura PMP”, România liberă, arhivat din original la , accesat în
- ^ HotNews.ro
- ^ Mediafax (), „Congresul PMP: Elena Udrea, aleasă președinte”, România liberă, accesat în
- ^ Băsescu anunță fuziunea PMP cu UNPR!
- ^ Băsescu vrea să denunțe fuziunea PMP cu UNPR
- ^ PMP confirmă alianța cu PSD pentru crearea majorității în CJ Constanța, hotnews.ro, 10 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ PSD și PMP Maramureș au semnat un protocol de colaborare politică și administrativă, adevarul.ro, 13 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ PSD și PMP au semnat un protocol de colaborare la Prahova, observatorulph.ro, 23 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ Majoritate PSD, PMP și ALDE. Cine vor fi vicepreședinții, pressalert.ro, 22 iunie 2016. Accesat la 29 decembrie 2016.
- ^ Forța Dreptei, USR și PMP anunță formarea Alianței Dreapta Unită - Forța Dreptei, Forța Dreptei - Prin noi înșine,
- ^ VIDEO USR, PMP și Forța Dreptei au lansat oficial Alianța Dreapta Unită, alternativă la PSD-PNL / Listă comună la europarlamentare: cine candidează, www.hotnews.ro
- ^ „Subvenția PMP, suspendată de AEP din cauza scandalului legat de conducerea partidului”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ^ „Subvenția PMP, suspendată de AEP din cauza scandalului legat de conducerea partidului”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ^ USR (). „Dreapta Unită va avea candidați comuni la toate alegerile: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale”. Uniunea Salvați România. Accesat în .
