Sari la conținut

Pál Kitaibel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pál Kitaibel
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Mattersburg, Burgenland, Austria Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani) Modificați la Wikidata
Pesta, Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
botanist[*]
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materBudapesti Egyetemi Katolikus Gimnázium[*][[Budapesti Egyetemi Katolikus Gimnázium |​]]
Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta  Modificați la Wikidata
OrganizațieFüvészkert[*][[Füvészkert (Budapest)|​]]  Modificați la Wikidata

Pál Kitaibel (n. , Mattersburg, Burgenland, Austria – d. , Pesta, Regatul Ungariei) a fost un botanist și chimist de origine maghiară.

S-a născut la Mattersburg și a studiat botanica și chimia la universitatea din Buda. În 1794 a devenit profesor și a predat în Pesta.

În timp ce studia flora și hidrografia Ungariei a descoperit telurul, pentru care însă i-a oferit creditul de descoperitor colegului sau Franz-Joseph Müller von Reichenstein (Müller Ferenc József), care îl descoperise deja în 1782, deși nu a mai continuat să-l studieze.

A publicat împreună cu Franz de Paula Adam von Waldstein (1759–1823) Descriptiones et icones plantarum rariorum Hungariae (M. A. Schmidt, Vienna, trei volume, 1802–1812).

A murit în Budapesta în 1817.

Genul de nalbă kitaibela a fost numit după el de către Carl Ludwig von Willdenow.

Șopârlița de frunzar a primit denumirea științifică Ablepharus kitaibelii în onoarea savantului.

  1. ^ Kitaibel, Paul (BLKÖ)[*][[Kitaibel, Paul (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 11, p. 337))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)