Sari la conținut

Otto Kuntze

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Otto Kuntze
Date personale
Născut[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Leipzig, Regatul Saxoniei[6] Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani) Modificați la Wikidata
San Remo, Liguria, Italia[7] Modificați la Wikidata
Frați și suroriMarie Mosenthin[*][[Marie Mosenthin (sister of botanist Otto Kuntze)|​]][8]
Clara Kuntze Bösenberg[*][[Clara Kuntze Bösenberg (sister of botanist Otto Kuntze (1856-1927))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHelene Kuntze[*][[Helene Kuntze (wife of botanist Otto Kuntze)|​]][9] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Saxoniei Modificați la Wikidata
Ocupațiebotanist[*]​
biolog
geolog
călător[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[10][11][12]
limba latină[11] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăRegatul Saxoniei  Modificați la Wikidata
Domeniubotanică[1]
botanical collector[*][[botanical collector (person who collects plants (or parts thereof) for scientific research)|​]]
biologie[1]
geologie[1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Otto Kuntze 1889

Carl Ernst Otto Kuntze (n. , Leipzig, Regatul Saxoniei – d. , San Remo, Liguria, Italia) a fost un botanist, briolog și micolog german care a revoluționat parțial taxonomia și nomenclatura plantelor. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Kuntze, dar de asemenea O.Kuntze, în cărți științifice americane chiar și O.Ktze sau numai Kuntze.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Otto a fost educat într-o școală secundară și una comercială, devenind în cariera sa timpurie un droghist. Interesul său în botanică începuse deja în tinerețe, și înainte de a pleca de la Leipzig, el a adunat și descris cele mai multe specii de plante din regiune. Mai târziu, în 1867, a publicat rezultatele cercetărilor sale în eseul Taschen-Flora von Leipzig. Din 1863-1866 îl întâlnim ca comerciant la Berlin. Și acolo a petrecut cea mai mare parte a timpului liber în excursii botanice din această zonă, deseori întovărășit de doi botaniștii stabiliți la Berlin, Alexander Braun (1805-1877) și Paul Ascherson (1834-1913), dar a călătorit și prin Europa Centrală precum Italia.[13]

În anul 1867, Kuntze a revenit la Leipzig, și numai un an mai târziu a deschis o fabrică pentru producere de uleiuri volatile precum esențe cosmetice. Kuntze a condus întreprinderea cu atât de mult succes, că și-a făcut o avere. Astfel s-a retras cu ușurință din afacerile de fabricație chimică după numai cinci ani de zile. După acea a decis să petreacă restul vieții sale cu studiul științelor naturale, începând noua sa viață cu prima sa cutreiere a lumii, care a durat din 1874 până la 1876. În cursul acestei călătorii a vizitat Insulele Caraibe, SUA, Japonia, China, Asia de Sud-Est, Peninsula Arabică și Egiptul. Rezultatele științifice ale acestor călătorii au fost publicate ca Um die Erde - Reiseberichte eines Naturforschers (1881). Din 1876-1878 a studiat Științe Naturale la Berlin și Leipzig, și a obținut doctoratul în Freiburg cu disertația Monografie der Gattung Cinchona L. (Monografia speciei Cinchona).[14]

După ce a mai vizitat, în 1886, stepele Rusiei de Sud (în Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Turkmenistan și Ucraina) precum Insulele Canare și Madeira (1887-1888), a întreprins, din 1891-1893, o a două călătorie prin lume, prin statele din America de Sud și în 1894 Africa de Sud, vizitând și coloniile germane.[15] Colecția botanică, rezultat al acestor călătorii, anume 7.700 din 32.000 de exemplare, a expus-o la Berlin și Kew Gardens (majoritatea exemplarelor de tip aflându-se astăzi în Gradina Botanica din New York).

În continuare, între 1891 și 1898, savantul a publicat opera sa în trei volume cea mai cunoscută, Revisio Generum plantarum. Publicația a fost un șoc pentru botanică, fiindcă Kuntze revizuise în acest tratat aproape în întregime taxonomia plantelor și nomenclatura botanică (referitor reviziei din 1867 în Codul de Paris, asociat școlii de taxonomie a lui Carl von Linné din 1753).[16] Declarațiile lui au fost parțial sărbătorite revoluție a taxonomiei, dar în majoritate respinse sau ignorate în mod deliberat. Ideile înnoitoare privind nomenclatura botanică a provocat o ruptură. Dintr-o dată au existat două versiuni ale acestei nomenclaturi, predecesorul codului internațional al nomenclaturii pentru alge, ciuperci și plante. Acest conflict a ajuns la un cap la al doilea Congres Internațional de Botanică din 1905.[17]

Din anul 1895 înainte, Kuntze s-a mutat definitiv la San Remo. În anul 1904, a mai întreprins o ultimă expediție științifică prin lume, vizitând Australia, Noua Zeelandă, Ceylon, Samoa, Hawaii și SUA. În consecință a publicat Lexicon generum Phanerogamarum, descriind rezultatele studiilor sale despre flora și fauna din Marea Sargaselor, Singapore și India.

În anul 1905, a participat la al doilea congres internațional de botanică de la Viena, punând sub semnul întrebării autoritatea Congresului cu privire la stabilirea regulilor de nomenclatură. Ca rezultat, naturaliștii au negat competența sa. După congres a scris o infirmare a propunerilor incompetente precum punerea la dispoziție a normele nomenclaturii botanice pentru reforma internațională finală, prevăzută la congresul de la Bruxelles în 1910.[18] Dar starea de sănătate a lui Kuntze sa înrăutățit rapid și, prin urmare, a murit numai ceva mai mult de un an după congres în casa sa la San Remo, astfel nemaiavând posibilitatea de revizie.[19]

Kuntze a fost descris ca un „reformator polemic de nomenclatură" și "petrelul furtunos al nomenclaturii", iar controversele care l-au înconjurat cauzate contemporanilor săi deghiză vederea corectă a lucrării sale. Trebuie recunoscut faptul, că el a obligat pe botaniști să abordeze și să rezolve multe probleme fără răspuns în nomenclatură. Contribuțiile semnificative ale marelui botanist privind taxonomia plantelor, bazate pe călătoriile de colectare la nivel mondial precum monografiile sale sunt bine cunoscute până în prezent.[13]

Plante și ciuperci descrise de Kuntze (mică selecție)

[modificare | modificare sursă]
Râșcov pâslos

Savantul a denumit extrem de multe plante, licheni și ciuperci. Lista se poate admite aici: [1][20]

În plus a determinant specii de genul Lactifluus, ca de exemplu:

Taxoni dedicați lui Kuntze

[modificare | modificare sursă]
Prosopis kuntzei


Lucrări (selecție)

[modificare | modificare sursă]
Revisio Generum Plantarum I
  • Reform deutscher Brombeeren (monografie), Editura Wilhelm Engelmann, Leipzig 1867
  • Taschen-Flora von Leipzig, C. P. Winter’sche Verlagshandlung, Leipzig & Heidelberg 1867 [2]
  • Monografie der Gattung Cinchona L., Editura Pöschel & Trepte, Leipzig 1878
  • Methodik der Speciesbeschreibung und Rubus (monografie), Editura Arthur Felix, Leipzig 1879
  • Um die Erde - Reiseberichte eines Naturforschers, Editura Frohberg, Berlin 1881
  • Phytogeogenesis - Die vorweltliche Entwickelung der Erdkruste und der Pflanzen in Grundzügen, Editura Paul Frohberg, Leipzig 1884 [3]
  • Plante orientali rossicae, St. Petersburg 1887
  • Revisio generum plantarum:vascularium omnium atque cellularium multarum secundum leges nomenclaturae internationales cum enumeratione plantarum exoticarum in itinere mundi collectarum, 3 volume, Editura Arthur Felix, Leipzig 1891–1898 [4]
  • Motivierte Ablehnung der angeblich vom Wiener Kongress 1905 angenommenen inkompetenten und fehlerreichen botanischen Nomenklatur-Regeln, sowie Vorschläge zur international endgültigen Reform a. d. Brüsseler Kongress 1910, San Remo 1907

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în Czech National Authority Database&rft_id=http://autority.nkp.cz/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Otto Kuntze" class="Z3988"> 
  2. ^ Otto Kuntze, SNAC, accesat în  
  3. ^ Carl Ernst Otto Kuntze, Biographical Database of Southern African Science, accesat în Biographical Database of Southern African Science&rft_id=http://www.s2a3.org.za/bio/Main.php&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Otto Kuntze" class="Z3988"> 
  4. ^ Otto Kuntze, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]]Hrvatska enciklopedija[*]​Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Otto Kuntze" class="Z3988"> 
  5. ^ „Otto Kuntze”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ „Otto Kuntze”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ „Otto Kuntze”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Directory of eponymous plant names - extended edition. Index of Eponymic Plant Names - Extended Edition. Index de Noms éponymiques des Plantes - Édition augmentée., p. M73Directory of eponymous plant names - extended edition. Index of Eponymic Plant Names - Extended Edition. Index de Noms éponymiques des Plantes - Édition augmentée.&rft.pages=M73&rft_id=https://www.bgbm.org/de/node/3642&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Otto Kuntze" class="Z3988"> 
  9. ^ Otto Kuntze, Botanist. I. Biography, Bibliography and Travels[*][[Otto Kuntze, Botanist. I. Biography, Bibliography and Travels (articol științific)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în Czech National Authority Database&rft_id=http://autority.nkp.cz/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Otto Kuntze" class="Z3988"> 
  12. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  13. ^ a b Botanicus
  14. ^ John Hendley Barnhart: „Otto Kuntze”, în „ Bulletin of the Charleston Museum”, vol. 9, nr. 8, Charleston S. C., decembrie 1913, p. 65-68
  15. ^ Jan-Peter Frahm, Jens Eggers: „Lexikon deutschsprachiger Bryologen”, vol. 1, Books on Demand, Norderstedt, p. 264, ISBN 3-8306-0986-9
  16. ^ C. A. Weatherby: „Botanical Nomenclature Since 1867” în „American Journal of Botany”, vol. 36, nr. 1, St. Louis, ianuarie 1949, p. 5-7
  17. ^ Wissensbasis: Otto Kuntze
  18. ^ DNB
  19. ^ Thomas A. Zanoni: „Otto Kuntze, Botanist. I. Biography, Bibliography and Travels” insa jurnalul „ Brittonia”, vol. 32, nr. 4, New York 1980, p. 551-571
  20. ^ Listă de specii

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Heinrich Dörfelt, Heike Heklau: „Die Geschichte der Mykologie” („Istoria micologiei”), Editura Einhorn – Eduard Dietenberger GmbH, Schwäbisch Gmünd 1998, ISBN 3-927654-44-2
  • Thomas A. Zanoni: „Otto Kuntze, Botanist - I. Biography, Bibliography and Travels” în jurnalul „ Brittonia”, vol. 32, nr. 4, New York 1980

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Otto_Kuntze&oldid=16641235