Olga Feodorovna de Baden
| Prințesa Cecilie | |
| Marea Ducesă Olga Feodorovna a Rusiei | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Princess Cäcilie Auguste of Baden  |
| Născută | 30 septembrie 1839 Karlsruhe |
| Decedată | (51 de ani) Kharkov, Rusia |
| Înmormântată | Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg |
| Părinți | Leopold I, Mare Duce de Baden Sofia a Suediei |
| Frați și surori | Prințesa Alexandrine de Baden Maria Prințul Wilhelm de Baden Frederic I, Mare Duce de Baden Ludovic al II-lea Karl von Baden[*] |
| Căsătorită cu | Marele Duce Mihail Nicolaievici al Rusiei |
| Copii | Marele Duce Nicolai Mihailovici Marea Ducesă Anastasia Mihailovna Marele Duce Mihail Mihailovici Marele Duce George Mihailovici Marele Duce Alexandru Mihailovici Marele Duce Serghei Mihailovici Marele Duce Alexei Mihailovici |
| Cetățenie | Marele Ducat de Baden (–) Imperiul Rus (–) |
| Religie | Biserica Ortodoxă luteranism |
| Ocupație | aristocrat |
| Limbi vorbite | slava orientală veche |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Grand Duchess[*] prințesă |
| Familie nobiliară | Casa Holstein-Gottorp-Romanov Casa de Zähringen |
Modifică date / text  | |
Marea Ducesă Olga Feodorovna a Rusiei (20 septembrie 1839 – 12 aprilie 1891), a fost soția Marelui Duce Mihail Nicolaievici al Rusiei, cel mai mic fiu al Țarului Nicolae I al Rusiei. S-a născut Cecilie Auguste, Prințesă și Margravine de Baden, cea mai mică fiică a Marelui Duce Leopold de Baden și a Sophie Wilhelmine a Suediei. După ce a trecut la ortodoxism, Cecilie a luat numele de Olga Feodorovna.
Primii ani
[modificare | modificare sursă]
Marea Ducesă Olga Feodorovna s-a născut la 20 septembrie 1839, la Karlsruhe ca Cäcilie Auguste, Prințesă de Baden. A fost fiica cea mică dintre cei șapte copii ai Marelui Duce de Baden Leopold I și a Prințesei Sofia a Suediei. Olga a fost o descendentă a regelui George al II-lea al Marii Britanii și a dinastiei ruse Rurik prin Anna de Kiev, regină a Franței și fiică a lui Iaroslav I cel Înțelept.[1]
Tatăl Ceciliei, Marele Duce Leopold, descindea dintr-o ramură morganatică a familiei Baden (mama lui a fost Luise von Heyer, o nobilă) și, prin urmare, nu avea dreptul la un statut princiar sau drepturile suverane ale Casei de Zähringen din Baden. Cu toate acestea, în 1830 el a urcat pe tronul Marelui Ducat de Baden după ce linia masculină principală a familiei sale s-a stins. Leopold a fost considerat primul domnitor german care a făcut reforme liberale în țara sa.[1]
Mama Ceciliei, Sophie Wilhelmine a Suediei, a fost fiica regelui Gustav al IV-lea Adolf al Suediei și a reginei Frederica de Baden, o soră a împărătesei Rusiei Elisabeta Alexeievna (Louise de Baden). Spre deosebire de soțul ei, Sophie Wilhelmine era o susținătoare a politicilor conservatoare.
În timpul tumultul cauzae de apariția lui Kaspar Hauser, s-a spus că Sophie ar fi ordonat asasinarea lui Hauser în 1833. Acest lucru a deteriorat relația dintre cei doi și s-a spus că Sophie a avut o aventură. Zvonurile de la Curte au atribuit paternitatea Ceciliei, ltimul copil al cuplului, unui bancher evreu pe nume Haber. Nu există dovezi istorice care să confirme această afirmație.[1]
În timpul copilariei Ceciliei, revoluția din 1848-1849 a forțat familia Marelui Duce să fugă de la Karlsruhe la Koblenz. Cecilie avea doisprezece ani la moartea tatălui său în 1852. Ea a primit o educație spartană. Relația ei cu părinții ei a fost una formală mai degrabă decât afectuoasă. Mai târziu va va aplica aceleași principii de creștere propriilor copii. Cu pomeți înalți și ochi oblici a avut o înfățișare izbitoare euroasiatică.
Căsătorie
[modificare | modificare sursă]
Prințesa Cecilie avea 17 ani când familai ei i-a aranjat căsătoria cu Marele Duce Mihail Nicolaievici al Rusiei, fiul cel mic al Țarului Nicolae I al Rusiei. În 1856 fratele ei, Frederic I, Mare Duce de Baden se căsătorise cu Prințesa Louise a Prusiei, o fiică a lui (pe atunci prinț moștenitor) Wilhelm I al Prusiei și deci văr primar al Marelui Duce Mihail.
Când Olga a ajuns în Rusia, soțului ei nu i-a plăcut numele de naștere și a ales pentru ea numele de Olga Feodorovna, numele pe care l-a luat când a trecut la ortodoxism. Nunta a avut loc la 28 august 1857 la palatul de iarnă din Sankt Petersburg.[2] Marele Duce Mihail și-a iubit foarte mult soția și întreaga viață a fost sub puternica ei influență.[3] Mihail Nicolaievici a fost bun, calm, devotat familiei și carierei militare, care nu a avut un intelect de excepție. Pe de altă parte, Olga Feodorovna era plină de viață, cu limba ascuțită, plină de duh, foarte pasionată de bârfe și zvonuri - potrivit unora dintre contemporanii ei, bârfa a fost principalul ei raison d'être (scop de a exista).
Cuplul a rămas apropiat întreaga viață.[4] Ei au locuit la reședința lor de din St Petersburg, Palatul Marelui Duce Mihail, care a fost construit pentru ei în 1861.[3] De asemenea, ei mai aveau o reședință de vară, Mikhailovskoe în Peterhorf, și Grushevska, o mare moșie rurală în sudul Ucrainei.[5] Olga Feodorovna și Mihail au avut 7 copii. Marea Ducesă Olga, care avea o personalitate mai puternică decât a soțului ei, și-a crescut copiii cu o mână de fier.
- Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei (1859 – 1919)
- Marea Ducesă Anastasia Mihailovna a Rusiei (1860 – 1922)
- Marele Duce Mihail Mihailovici al Rusiei (1861 – 1929)
- Marele Duce George Mihailovici al Rusiei (1863 – 1919)
- Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei (1866 – 1933)
- Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei (1869 – 1918)
- Marele Duce Alexei Mihailovici al Rusiei (1875 – 1895)
