Nicolai Iakovlevici Marr

Nicolai Iakovlevici Marr
Date personale
Născut	25 decembrie 1864/6 ianuarie 1865 Kutaisi, Imperiul Rus
Decedat	20 decembrie 1934 (69 de ani) Leningrad, RSFS Rusă, URSS
Înmormântat	Kazaciie kladbișce Aleksandro-Nevskoi lavrî[*][[Kazaciie kladbișce Aleksandro-Nevskoi lavrî (cemetery in Saint Petersburg, Russia)|​]]
Cauza decesului	accident vascular cerebral
Cetățenie	Imperiul Rus  Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste  Imperiul Britanic (–1888)
Ocupație	antropolog lingvist esperantist armenologist[*][[armenologist (scholar of Armenian studies)|​]] arheolog cadru didactic universitar[*]​ etnolog[*]​ scriitor
Limbi vorbite	Esperanto limba rusă limba georgiană limba armeană limba engleză Limba gaelică scoțiană limba franceză limba germană limba italiană
Activitate
Alma mater	Vostocinîi fakultet SPbGU[*][[Vostocinîi fakultet SPbGU |​]]
Organizație	Universitatea de Stat din Sankt Petersburg Institut lingvisticeskih issledovani RAN[*][[Institut lingvisticeskih issledovani RAN (research institute in Saint Petersburg, Russia)|​]] Biblioteca Națională a Rusiei
Partid politic	Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Premii	Ordinul Lenin orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni[*][[orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni (degree of the Russian imperial order)|​]] orden Sveatoi Annî 2-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 2-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|​]] Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a[*]​ zaslujennîi deiatel nauki RSFSR[*][[zaslujennîi deiatel nauki RSFSR (honorary title, state award of the RSFSR)|​]] orden Sveatogo Stanislava[*][[orden Sveatogo Stanislava (Russian military and civilian decoration)|​]] Ordinul Sfântul Vladimir Ordinul „Sfânta Ana”
Profesor pentru	Boris Piotrovski, Anatoli Ghenko[*][[Anatoli Ghenko |​]], Ivane Jahahișvili, Meșceaninov, Ivan Ivanovici[*][[Meșceaninov, Ivan Ivanovici (Russian linguist and ethnographer (1883–1967))|​]], Iosif Orbeli[*][[Iosif Orbeli (Soviet orientalist (1887–1961))|​]], Akaki Gavrilovici Șanidze[*][[Akaki Gavrilovici Șanidze (Georgian linguist and philologist (1887–1987))|​]], Vasili Abaev[*][[Vasili Abaev (Ossetian Soviet linguist (1900-2001))|​]], Aleksandr Borovkov[*][[Aleksandr Borovkov |​]], Ghelgardt, Roman Robertovici[*][[Ghelgardt, Roman Robertovici |​]], Kațnelson, Solomon Davidovici[*][[Kațnelson, Solomon Davidovici (Russian philologist (1907-1985))|​]], Fedot Petrovici Filin[*][[Fedot Petrovici Filin (Soviet linguist)|​]], Freidenberg, Olga Mihailovna[*][[Freidenberg, Olga Mihailovna (filosoafă rusă)|​]], Iakobson, Anatoli Leopoldovici[*][[Iakobson, Anatoli Leopoldovici (Soviet archeologist (1906-1984))|​]], Zaurbek Malsagov[*][[Zaurbek Malsagov |​]]

Nicolai Iakovlevici Marr (rusă Никола́й Я́ковлевич Марр) 25 decembrie stil vechi/6 ianuarie stil nou 1864 Kutaisi – 20 decembrie 1934 Leningrad) a fost un controversat om de știință sovietic a cărui teorie monogenetică a limbii (teoria iafetică) a constituit ideologia aprobată oficial a lingviștilor sovietici până în 1950, când Stalin însuși a desființat-o ca fiind neștiințifică.

Biografia și opera

Marr s-a născut în Kutaisi, Georgia, în familia mixtă scoțiano-georgiană a unui grădinar de peste 80 de ani, James Marr. Părinții lui Marr vorbeau limbi diferite, nici unul dintre ei necunoscând limba rusă. După ce a absolvit Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, a predat aici din 1891, ajungând decan al Facultății de Orientalistică, în 1911, și membru al Academiei Ruse de Științe, în 1912. În această perioadă a participat la săpăturile arheologice de la capitala antică a Armeniei, Ani și a introdus în circuitul științific și public numeroase monumente ale literaturii vechii armenești și georgiene.

Marr și-a câștigat o reputație fabuloasă de geniu rebel cu teoria sa monogenetică a limbii (teoria iafetică), postulând originea comună a limbilor caucaziene, semitice-hamitice și bască. În 1924, el merge și mai departe, afirmând că toate limbile vorbite sunt descendentele unei singure proto-limbi, care ar fi fost constituită din patru exclamații răspândite: sal, ber, yon, rosh. Deși limbile trec prin anumite stadii de dezvoltare, paleontologia lingvistică ar face posibilă recunoașterea exclamațiilor primordiale în oricare dintre limbile vorbite la un moment dat.

Pentru a câștiga sprijin pentru teoria sa speculativă, Marr a îmbrăcat-o într-o haină marxistă. El a emis ipoteza că limbile moderne au tendința să se unească într-o singură limbă a societății comuniste. Această teorie a fost baza unei campanii de masă în deceniul al patrulea al secolului trecut pentru introducerea alfabetului latin în Uniunea Sovietică pentru etniile mici, așa cum era cazul moldovenilor din RSSA Moldovenească.

Teoria sa a fost foarte bine primită de oficialii sovietici, Marr fiind numit director al Bibliotecii Naționale a Rusiei între 1926-1930 și al Institutului Iafetic al Academiei de Științe din 1921 până la moartea sa. A fost ales vicepreședinte al Academiei Sovietice de Științe în 1930.

Stalin despre Marr

În faimosul lui atac împotriva lui Marr, Stalin scrie, în Marxismul și problemele lingvisticii (1950):

N. I. Marr a introdus în lingvistică o formulă incorectă și nemarxistă cu privire la '"caracterul de clasă" al limbii și a intrat într-o încurcătură și a pus lingvistica într-o încurcătură. Lingvistica sovietică nu poate avansa bazându-se pe o formulă incorectă, care este contrară întregului curs al istoriei popoarelor și limbilor.

Vezi și

• Originea limbajului
• Teoria iafetică (lingvistică)

Legături externe

• Marxismul și problemele lingvisticii de I. V. Stalin