Nerv cranian

Nervii cranieni reprezintă componenta craniană a sistemului nervos periferic, fiind nervi cu origine la nivelul encefalului. Omul posedă 12 perechi de nervi cranieni, dintre care 10 își au originea aparentă în trunchiul cerebral. Nervii cranieni asigură inervația senzitivo-motorie a extremității cefalice și de asemenea importante funcții senzoriale. Numerotarea lor elaborată de Samuel Thomas von Sommering si Felix Vicq D'Asyr îi ierarhizează în raport cu nivelul originilor și amplasamentul la baza craniului (fosa cerebrală anterioară, mijlocie si posterioară).

Amplasare

Primele două perechi, respectiv nervul olfactiv (prima pereche) și nervul optic (perechea a doua), sunt elemente periferice ale căilor olfactice, respectiv vizuale, dependente de emisferele cerebrale. Celelalte perechi (III-XII) își au originea în nucleii din trunchiul cerebral ce continuă formația cenușie a măduvei fragmentată de cele două decusații piramidală și piniformă. Nervii cranieni III și IV (oculomotor comun si patetic) au nuclei situati in mezencefal, nervul V (trigemen) cu nuclei bulbo-ponto-mezencefalici, nervul VI (abducens), nervul VII (facial) si nervul VIII (acustico-vestibular)cu nuclei ponto-bulbari. Ultimele patru perechi sunt nervi cu origine bulbară: nervul IX (glosofaringian), nervul X (vag), nervul XI (spinal) și nervul XII (hipoglos)

Lista nervilor cranieni

No	Nume	Senzitiv/Motor	Origine	Nuclei	Funcție
I	Nervul olfactiv	Senzitiv	Telencefal	Nucleul olfactiv anterior	Funcție olfactivă; diverse funcții de integrare instinctivo-comportamentale.
II	Nervul optic	Senzitiv	Telencefal	Celulele ganglionare ale retinei	Transmite informația vizuală; situat în canalul optic
III	Nervul oculomotor	Motor	Mezencefal	Nucleul oculomotor, Nucleul Edinger-Westphal (calota mezencefalică)	Inervează mușchiul ridicător al pleoapei, mușchiul drept superior, mușchiul drept medial, mușchiul drept inferior și mușchiul oblic inferior, care împreună participă la mișcarea ochiului; situat in fisura orbitală superioară
IV	Nervul patetic/trohlear	Motor	Mezencefal	Nucleul trohlear	Inervează mușchiul oblic superior, care deplasează globul ocular în jos și în afară; situat în fisura orbitală superioară
V	Nervul trigemen	Mixt	Puntea lui Varolio	Nucleul trigemen senzitiv principal, Nucleul trigemen spinal, Nucleul trigemen mezencefalic, Nucleul trigemen motor	Asigură sensibilitatea teritoriilor cutanate și mucoase ale extremității cefalice; controlează ridicarea, coborârea, proiecția înainte și înapoi a mandibulei, precum și producerea lacrimilor; situat in fisura orbitală superioară (Nervul oftalmic - V₁), foramen rotundum (Nervul maxilar - V₂), șo foramen ovale (Nervul mandibular - V₃)
VI	Nervul abducens (sau nervul ocular extern)	Motor	Puntea lui Varolio	Nucleul abducens	Inervează mușchiul drept extern, care permite mișcarea laterală a globului ocular; situat în fisura orbitală superioară
VII	Nervul facial	Mixt	Puntea lui Varolio	Nucleul facial, Nucleul solitar, Nucleul superior salivar	Inervarea motorie a mușchilor faciali, precum și a gâtului, și permit închiderea ochilor și a gurii. Inervarea senzitivă a mușchiul digastric și scăriță, a două treimi anterioare a limbii, precum si inervarea secretomotorie a glandei salivare (cu exceptia glandei parotide) șand thei a glandei lacrimale; situat în canalul acustic intern până la canalul facial si iese prin foramenul stilomastoid
VIII	Nervul vestibulocohlear	Senzitiv	Puntea lui Varolio	Nucleul vestibular, Nucleul cohlear	Nervul auditiv este format din doi nervi care merg alăturat unul de altul, Nervul cohlear și Nervul vestibular. Nervul cohlear (auditiv acustic) transmite creierului sunetele percepute de ureche, iar nervul vestibular conduce informatiile destinate mentinerii echilibrului; situat in canalul acustic intern
IX	Nervul glosofaringian	Mixt	Bulbul rahidian	Nucleul ambiguu, Nucleul salivar inferior, Nucleul solitar	Inervarea motorie a treimii posterioare a limbii, inervare secretomorie a glandei parotide, precum și a mușchiului stilofaringian. Fibrele senzitive inervează loja amigdaliană, mucoasa laringelui, trompa lui Eustachio și casa timpanului. Situat în foramenul jugular
X	Nervul vag (sau Nervul pneumogastric)	Mixt	Bulbul rahidian	Nucleul ambiguu, Nucleul dorsal motor vagal, Nucleul solitar	Inervare branhiomotorie a mușchilor faringeali și laringeali (cu excepția mușchiului stilofaringian, inervat de Nervul glosofaringean). Este nervul principal al sistemului nervos vegetativ care comanda viscerele: sursă a fibrelor nervoase parasimpatice pentru toate organele interne toracale și abdominale până la splenic flexure; controlează parțial epiglota. O funcție importantă: controlează mușchii vocii. Situat în foramenul jugular
XI	Nervul spinal/accesori	Motor	Bulbul rahidian	Nucleul ambiguu, Nucleul spinal accesoriu	Controlează mușchiul sternocleido-mastoidian (înclinarea capului de aceeași parte și rotirea spre partea opusă) și mușchiul trapez (ridicarea mușchiului), având unele funcții suprapuse cu cele ale nervului vag. Situat in foramenul jugular
XII	Nervul hipoglos	Motor	Bulbul rahidian	Nucleul hipoglos	Inervare motorie a mușchilor limbii (cu excepția mușchiului palatoglossus, inervat de Nervul vag), precum și alți mușchi glosali. Rol în înghițire și vorbirea articulată. Situat in canalul hipoglos

Sindroame topografice extranevraxiale ale nervilor cranieni

Sindromul	Nervi lezați	Principalele semne clinice	Etiologia frecventă	Valoarea topografică
Olfactiv	I	Anosmie, uneori sindrom Foster-Kennedy	Meningeom olfactiv sau jug sfenoidal; tumori prefrontali	etaj anterior al craniului
Nerv optic	II	Atrofie optică, amauroză, sindroame chiasmatice	Tumori intraorbitale, fractură de gaură optică, gliom de nerv sau chiasmă, tumori selare si supraselare	Etaj anterior sau mijlociu al craniului
Sindrom Foster-Kennedy	II	Atrofie optică primitivă homolaterală și stază papilară contralaterală	Tumori frontale, meningioame de șanț olfactiv, meningioame de treime internă a aripii sfenoidale	Etaj anterior al craniului de partea atrofiei optice
Fantă sfenoidală (sindrom Ronchon-Duvigneaud)	III, IV, VI si V (ramura oftalmică)	Ptoză palpebrală, oftalmoplegie, midriază, anestezie în teritoriul nervului oftalmic	Tumori orbitale si osoase, periostite, meningioame de aripă sfenoidală, tromboflebită de sinus cavernos	Etaj anterior și mijlociu cranian
Apex orbital (sindrom Rollet)	II, III, IV, VI si V (oftalmic)	Ptoză palpebrală, oftalmoplegie, midriază, anestezie în teritoriul nervului oftalmic, ambliopie, amauroză, ambliopie cu atrofie optică	Tumori orbitale si osoase, periostite, meningioame de aripă sfenoidală, tromboflebită de sinus cavernos	Etaj anterior și mijlociu cranian
Sinus cavernos (sindrom Foix-Chavany-Marie)	III, IV, IV, V (oftalmic)	Ptoză palpebrală, oftalmoplegie, midriază, anestezie în teritoriul nervului oftalmic, paralizia nervului IV apare mai târziu	Tromboflebită de sinus cavernos, anevrism de carotidă internă, tumori paracavernoase	Etaj anterior și mijlociu cranian
Apex al stâncii temporale (sindrom Gradenigo)	V, VI	Paralizia nervului cranian VI, tulburări de sensibilitate în ramura oftalmică a nervului V	Otită cu tromboflebită secundară a sinusurilor pietroase (superioare și inferioare); periostită apicală	Vârful stâncii
Sindrom paratrigeminal Raeder	V fibre simpatice iridodilatoare și uneori nervul VI	Nevralgie trigeminală, sindrom Horner, uneori paralizia nervului VI	Meningiom și epidurite de cavum Meokeli; tromboflebita sinusului pietros superficial	Etaj mijlociu
Unghi pontocerebelos (Cushing)	VIII, V, VI, uneori VII	Hipoacuzie, vertij, nistagmus sistematizat, nevralgie de trigemen și paralizie facială periferică; uneori paralizia nervului VI	Neurinom acustic, meningiom sau colesteatom	Fosă cerebrală posterioară
Sindrom de conduct auditiv intern	VII, VIII	Paralizie facială periferică, hipoacuzie, sindrom vestibular periferic	Neurinom acustic, fracturi de stâncă, otite	Stânca craniului
Gaură ruptă posterioară (sindrom Vernet)	IX, X, XI	Hemiparalizie faringo-velolaringeană cu tulburări de sensibilitate; paralizie a mușchilor sterno-mastoidian și trapez	Tromboflebita jugularei; periostită; fracturi, arahnoidită de fosă posterioară	Regiunea posterioară a hemibazei craniului
Sindrom Collet-Sicard	IX, X, XI, XII	Hemiparalizie faringo-velolaringeană cu tulburări de sensibilitate; paralizie a mușchilor sterno-mastoidian și trapez, hemipareză a limbii	Tromboflebita jugularei; periostită; fracturi, arahnoidită de fosă posterioară	Regiunea posterioară a hemibazei craniului
Sindrom retromastoidian (sindrom Tapia)	XI, XII	Paralizia atrofică a hemilimbii și hemilaringelui; vălul intact	Tumori ale regiunii retromastoidiene	Regiunea retromastoidiană, subarahnoidiană
Spațiul retroparotidian (sindrom Villaret)	IX, X, XI, XII, fibra vasodilatatoare	Paralizia nervilor cranieni bulbari, sindrom Horner	Tromboflebita jugularei, periostită, fracturi, arahnoidită de fosă posterioară	Spațiul maxilofaringian
Paralizie succesivă unilaterală a nervilor cranieni (sindrom Garcin)	III, XII	Paralizii unilaterale, progresive de nervi cranieni, fără sindrom de hipertensiune intracraniană	Tumori infiltrative ale craniului, determinate de neoplasm nazofaringian	Etaj mijlociu și posterior cranian cu invadarea exocraniană
Sindromul Schmidt (Sindromul Avellis cu paralizia ramurii externe a nervului accesor)	X, XI	Hemiplagie laringiană cu disfonie, anestezie și ușoară hemipareză faringiană, hemiplagie velopalatină cu rinolalie și refluarea lichidelor pe nas, tulburări ale ritmului cardiac, tuse spastică la apăsarea pe tragus, paralizia mușchilor trapez și a sternocleidomastoidian, cu imposibilitatea ridicării umărului și a rotării capului în partea opusă	Insuficiența vasculară cerebrală, tumori	Etaj posterior cranian

Bibliografie

Elemente de semiologie și patologie neurologica pentru învățământul stomatologic, Ioan Stamatoiu
[Cranial nerve http://en.wikipedia.org/wiki/Cranial_nerves]
[Dicționar medical http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nerv-cranian_4290]