Năsăud

Năsăud
germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară Naszód
—  oraș  —
Biserica Sfântul Nicolae din Năsăud
Stemă
Năsăud Năsăud (România) Localizarea orașului pe harta României
Năsăud Năsăud (Județul Bistrița-Năsăud) Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: 47°17′6″N 24°24′36″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Bistrița-Năsăud
SIRUTA	32544
Reședință	Năsăud[*]​
Componență	Năsăud[*]​, Liviu Rebreanu, Lușca
Guvernare
- Primar	Dorin-Nicolae Vlașin[*]​ (PNL, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	43,25 km²
Altitudine	330 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	10.215 locuitori
- Densitate	246 loc./km²
Fus orar	UTC 2
Cod poștal	425200
Localități înfrățite
- Kavadarci	Macedonia de Nord
- Mława	Polonia
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Năsăud Poziția localității Năsăud

Năsăud (în dialectul săsesc Nassndref, Nassendraf, Nosndref, Nâssendorf, Nâessndorf, în germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară Naszód) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Liviu Rebreanu, Lușca și Năsăud (reședința).

Năsăudul are o populație de 10.215 de locuitori (conform recensământului din 2021), cu aproape 700 mai mult decât la precedentul recensământ din 2011, an când au fost consemnați 9.587 locuitori.

Istoric

Năsăud în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud, iar mai înainte ca sediu al celui de Al doilea Regiment Românesc (în maghiară Oláh, în germană Wallach) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz și la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre".

În martie 1849 Năsăudul a fost ars aproape în întregime de insurgenții revoluționari maghiari, mai precis de soldații din regimentele de graniță secuiești, rămânând în picioare doar câteva clădiri aparținând instituțiilor publice. Conform căpitanului Silvestru Tomi (1821-1878) din regimentul grăniceresc, originar din Mocod, s-a dat foc institutului de educație ridicat în 1784 ca școală pentru copiii grănicerilor. Nu a ars decât acoperișul. În noiembrie 1850, perioadă premergătoare desființării regimentului, Năsăudul a fost vizitat de Generalul de Brigadă Ritter von Laiml care, în tinerețe, și-a făcut școala militară în vechiul Institut Militar de aici. Văzând nenorocirea întâmplată, a luat măsuri imediate pentru refacerea acoperișului edificiului afectat.

În data de 19 octombrie 1884 episcopul român unit de Gherla Ioan Sabo a sfințit Biserica Sfântul Nicolae, fiind considerat și ctitorul de drept al lăcașului de cult, cunoscut și ca „biserica grănicerilor”, sediul Vicariatului greco-catolic de Rodna.

După primul război mondial (1914-1918), orașul făcea parte din plasa Năsăud, din județul Năsăud (interbelic), o unitate administrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița.

Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum satul Vărarea (astăzi, satul Nepos) sau vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui.

Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național „George Coșbuc” și Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, fostul Liceu Pedagogic sau Școala Normală sau Preparandia), precum și acele „școli triviale”.

În anul 1969 Ministerul Învățământului a hotărât înființarea Casei de Copii din orașul Năsăud. Astfel că la începutul anului școlar 1969-1970, un grup de 120 de fete de la Casa de Copii Prundu Bârgăului au fost transferate la Năsăud.

Demografie

În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși).

Conform datelor recensământului din 1930 orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori, dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian). A fost orașul cu cea mai mare pondere confesională catolică (greco-catolică) din România în rândul populației.

Componența etnică a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Români (87,67%)

     Romi (4,83%)

     Maghiari (0,63%)

     Necunoscută (6,66%)

     Altă etnie (0,19%)

Componența confesională a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Ortodocși (80,26%)

     Penticostali (5,39%)

     Greco-catolici (2,01%)

     Baptiști (2,69%)

     Necunoscută (7,01%)

     Altă religie (2,61%)

Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la 9.587 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.582 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi (464 adică 4,84%) și cu una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor, astăzi, sunt ortodocși (80,26%), alături de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație nu este cunoscută apartenența religioasă.

Năsăud - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Năsăud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Dorin-Nicolae Vlașin[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	12
	Partidul Social Democrat	4
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Obiective turistice

• Muzeul Grăniceresc Năsăudean. Deschis în 1931, funcționează într-o clădire declarată monument istoric (Șvardia - fosta reședință a „Regimentului 2 grăniceresc”).

Statuia „Lupa Capitolina”

• Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, din vechiul cartier năsăudean Prislop, astăzi "Liviu Rebreanu".
• Muzeul Memorial „George Coșbuc”, din satul Hordou (astăzi Coșbuc), aflat pe drumul național ce leagă județul Bistrița-Năsăud de județul Maramureș.
• Statuia „Lupa Capitolina”, simbol al latinității poporului român, donată de dr. Traian Gheorghe Dascăl și soția sa Nadia.
• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Soclul, de forma pătrată, este surmontat de un piedestal paralelipipedic, având în partea superioară o cornișă dreaptă. În continuarea piedestalului se află o coloană care are pe latura frontală un ornament în relief, reprezentând o coroană de lauri. Realizat din blocuri de granit, monumentul este înalt de 2,50 m. Pe frontispiciul piedestalului se găsește inscripția: "Eroilor morți în războiul cel mare, făcându-și datoria".
• Biserica romano-catolică din Năsăud
• Biserica Sfântul Nicolae din Năsăud

Personalități

Articol principal: Lista personalităților din Năsăud.

• Alexandru Bohățiel (1816-1897), conducătorul districtului autonom al Năsăudului în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
• Ioan Cherteș (1911-1992), episcop român unit (greco-catolic), deținut politic;
• George Coșbuc (1866-1918), poet, scriitor, gazetar;
• Miron Cristea (1868-1939), primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fost elev al școlilor năsăudene
• Nicolae Bălan (1882-1955), mitropolit ortodox al Ardealului, originar din Blăjenii de Sus ai Bistriței
• Leon Silviu Daniello (1898-1970), profesor universitar (medic ftiziolog);
• Gherasim Domide (1856-1909), protopop român unit (greco-catolic) al Bistriței, memorandist;
• Nicolae Drăganu (1884-1939), filolog, lingvist și istoric literar, primar al Clujului;
• Vasile Fabian-Bob (1795-1836), pedagog;
• Alexandru Husar (1920-2009), profesor, cercetător, filolog;
• Traian Ionașcu (1897-1981), jurist;
• Emil Isac (1886-1954) poet, dramaturg și gazetar;
• Simeon Florea Marian (1847-1907), folclorist și etnograf;
• Iulian Marțian (1867-1937), militar, om de cultură;
• Veronica Micle (1850-1889), poetă;
• Constantin Moisil (1876-1952), numismat;
• Grigore Moisil (vicar) (1814-1881), vicar foraneu, protopop unit (greco-catolic) al Năsăudului, unul din fondatorii Gimnaziului superior grăniceresc greco-catolic, astăzi Colegiul Național „George Coșbuc”;
• Tiberiu I. Morariu (1905-1982), profesor universitar de geografie la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Române;
• Iacob Mureșianu (1812-1887), profesor si publicist;
• Ovidiu Nimigean (n. 1962), poet, eseist și publicist;
• Ioan Para (1744-1809) vicar foraneu, protopop unit (greco-catolic) al Năsăudului, coautor al petiției Supplex Libellus Valachorum;
• Vasile Petri (1833-1905), profesor și pedagog
• Leonida Pop (1831-1908), general și mareșal al armatei imperiale austriece, consilier al împăratului Francisc Iosif I;
• Sever Pop (1901-1961), lingvist, profesor universitar al Universității Catolice Louvain (Leuven), Belgia;
• Simion Pop (1892-1983), vicar foraneu, protopop unit (greco-catolic) al Năsăudului până în 1948, anul interzicerii cultului greco-catolic în România, relegalizat in 1989.
• Ion Pop-Reteganul (1853-1905), etnolog, publicist;
• Florian Porcius (1816-1906), profesor, botanist;
• Iuliu Prodan (1875-1959), profesor și botanist;
• Nicolae Bretan (1887-1968) a fost un compozitor, bariton și regizor de operă român
• Dumitru Protase (1926-2022), profesor, istoric, membru de onoare al Academiei Române;
• Liviu Rebreanu (1885-1944), romancier și publicist, membru al Academiei Române, director al Teatrului Național din București;
• Grigore Silași (1836-1897), protopop român unit (greco-catolic), lingvist, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române;
• Virgil Șotropa (1867-1954), profesor filolog, publicist, membru de onoare al Academiei Române;
• Vasile Șuteu (1876-1938), germanist, directorul Liceului „Cantemir Vodă” din București;
• Teodor Tanco (1925-2019), scriitor, jurist, dramaturg și istoric literar român.

Orașe înfrățite

• Mandello del Lario, Italia (2009)
• Mlawa, Polonia (2010)
• Alexandreia, Grecia (2011)
• Kavadarci, Macedonia (2012)

Imagini

• 
  Primăria orașului Năsăud
• 
  Centrul orașului
• 
  Biserica parohială ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul”
• 
  Casa de cultură „Liviu Rebreanu"
• 
  Biserica nouă greco-catolică
• 
  Biserica romano-catolică "Sf. Ioan Nepomuk", cel mai vechi lăcaș de cult din Năsăud, 1764
• 
  Biserica romano-catolică (nava spre altar)
• 
  Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon”
• 
  Ocolul silvic Someș-Țibleș din Năsăud
• 
  Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud (monument istoric)
• 
  Bustul lui George Coșbuc (monument istoric)
• 
  Clubul copiilor
• 
  Judecătoria
• 
  Centrul catehetic „Miron Cristea”
• 
  Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, vechea parohie ortodoxă din Năsăud
• 
  Bustul lui Avram Iancu
• 
  Colegiul silvic din Năsăud (monument istoric)
• 
  Jandarmeria (vechile arhive)
• 
  Școala Generală „Mihai Eminescu”, fostul Liceu Pedagogic, continuatorul Școlii Normale sau a Preparandiei (monument istoric)
• 
  Bustul lui Vasile Nașcu (monument istoric)
• 
  Casa memorială Liviu Rebreanu (monument istoric)
• 
  Bustul lui Liviu Rebreanu (monument istoric)
• 
  Biserica Sfântul Nicolae (monument istoric)
• 
  Muzeul grăniceresc năsăudean
• 
  Gara

Vezi și

• Someșul Mare Superior (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Bibliografie

• O oază de căldură și lumină, Casa de Copii din Prundu Bârgăului, coordonator Rațiu George Vasile, Ed. Nova Didactic, Bistrița Năsăud, 2009, ISBN 978-973-8972-544

Legături externe

• Bistrita24.ro - Ziar electronic cu informatii din judetul Bistrita-Nasaud Arhivat în 14 ianuarie 2010, la Wayback Machine.
• Imagini vechi din Năsăud
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
• Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon" Năsăud