Michael van Langren
| Michael van Langren | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1598  Amsterdam, Comitatul Olanda, Provinciile Unite[1] |
| Decedat | 1675 (77 de ani)[2][3][4][5][1] Bruxelles, Țările de Jos Spaniole(d) |
| Părinți | Arnold van Langren[*][6][1] |
| Frați și surori | Jacob van Langeren[*][6] |
| Ocupație | astronom cartograf[*] matematician geograf copper engraver[*] desenator[*] inginer |
| Locul desfășurării activității | Anvers (–)[1] Bruxelles (–)[1] Spania (–)[1] Bruxelles (–)[1] |
Modifică date / text  | |
Michael Florent van Langren (botezat la 27 aprilie 1598, Amsterdam – mai 1675, Bruxelles) a fost un astronom și cartograf olandez. Numele său latinizat este Langrenus.
Familia
[modificare | modificare sursă]Michael van Langren a fost cel mai tânăr membru al unei familii de cartografi olandezi. Bunicul său, Jacob Floris van Langren, s-a născut în Gelderland, dar s-a mutat la Țările de Jos de Sud și, mai târziu, la Amsterdam, unde s-au născut fiii săi, Arnoldus și Henricus. În mod neobișnuit, fiecare membru al familiei a păstrat cel de-al doilea nume Floris mai degrabă ca un patronim. Jacob și fiii săi au confecționat globuri începând din 1580, atât terestre, cât și cerești. O pereche din 1586 a supraviețuit până în zilele noastre, globul ceresc fiind bazat pe datele astronomice oferite de Rudolf Snellius, tatăl lui Willebrord Snellius, în timp ce Petrus Plancius a colaborat la seria de globuri din 1589. În 1592, Statele Generale au acordat familiei Van Langren un monopol în producția de globuri, care a dus la certuri cu Jodocus Hondius.
Arnold și Henricus au realizat și ei hărți. Hărțile lor de la mijlocul anilor 1590 au fost întocmite, de obicei, după hărțile lui Plancius sau Ortelius, dar conțineau uneori noutăți bazate pe descoperiri recente (de exemplu, Nova Zembla ca o insulă, Coreea ca o peninsulă).
Arnold s-a mutat cu familia sa, care era formată din fiii săi Jacob și Michael, de la Amsterdam la Anvers în jurul anului 1609. El a primit titlul de „Sphérographe de leurs Altesses” și i s-a acordat o subvenție de 300 de livre pentru a acoperi cheltuielile determinate de mutarea lui.
Michael van Langren nu a avut parte de o educație universitară. El a devenit cartograf și inginer. A lucrat pe postul de matematician și cosmograf regal al suveranului Filip al IV-lea al Spaniei și a fost ajutat în munca sa de către înaltul patronaj al Infantei Isabella Clara Eugenia a Spaniei.
Contribuții
[modificare | modificare sursă]
Printre contribuțiile sale au fost încercările de a determina longitudinea. Pentru a arăta amploarea problemei, el a creat primul grafic (cunoscut) de date statistice, care arată o gamă largă de estimări ale distanței în longitudine între Toledo și Roma. El a crezut că ar putea îmbunătăți precizia determinării longitudinii, în special pe mare, prin observarea vârfurilor și craterele de pe Lună, așa cum apar și dispar nu doar în timpul eclipselor de Luna, dar și în cursul lunației. Acest lucru l-a determinat să facă o hartă a Lunii (1645), iar el și-a propus să realizeze hărți ale Lunii în treizeci de faze diferite, dar acest plan nu a fost dus niciodată la îndeplinire. El a fost primul care a atribuit nume diferitelor forme de relief lunare, dar puține dintre aceste nume au fost acceptate pe scară largă deoarece erau strâns legate de curtea regală spaniolă.[7]
A publicat, de asemenea, observațiile sale cu privire la cometa din 1652, C/1652 Y1. El a întocmit diverse hărți ale Țărilor de Jos Spaniole. Tot lui i se datorează planurile pentru construirea unui port lângă Dunkerque, îmbunătățiri la portul din Oostende, eforturile de a curăța canalele din Anvers, conceptul de control al inundațiilor și fortificații.
Craterul Langrenus de pe Lună este numit în onoarea sa.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g ECARTICO, accesat în ECARTICO&rft_id=https://www.vondel.humanities.uva.nl/ecartico/persons/4475&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Michael van Langren" class="Z3988">
- ^ Michael Floris van Langren, Early Modern Letters Online, accesat în Early Modern Letters Online&rft_id=http://emlo.bodleian.ox.ac.uk&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Michael van Langren" class="Z3988">
- ^ Michael Florent van Langren, Diccionario biográfico españolDiccionario biográfico español&rft_id=http://dbe.rah.es&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Michael van Langren" class="Z3988">
- ^ Michael Florent van Langren, The Stuttgart Database of Scientific Illustrators 1450–1950, accesat în The Stuttgart Database of Scientific Illustrators 1450–1950&rft_id=http://www.uni-stuttgart.de/hi/gnt/dsi2/index.php&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Michael van Langren" class="Z3988">
- ^ Michael Floris van Langren, MAKMAK&rft_id=http://mak.bn.org.pl&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Michael van Langren" class="Z3988">
- ^ a b The Van Langren family, p. 101The Van Langren family&rft.pages=101&rft_id=https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/03085695608592130&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Michael van Langren" class="Z3988">
- ^ Ewen A. Whitaker (). Mapping and Naming the Moon. Cambridge University Press. p. 61. Parametru necunoscut
|langue=ignorat (posibil,|language=?) (ajutor)
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Michael Friendly, Pedro Valero-Mora, and Joaquín Ibáñez Ulargui, The First (Known) Statistical Graph: Michael Florent van Langren and the Secret of Longitude. The American Statistician, 2010, 64, 185-191.
- Johannes Keuning, The Van Langren Family. Imago Mundi 13 (1956) 101-109.
- Peter van der Krogt, Globi Neerlandici: The production of globes in the Netherlands (Utrecht, 1993), par. 3.2 Jacob Floris van Langren and his sons, and par. 7.3 Arnold Floris van Langren and his son Michael in Brussels.
- O. Van de Vyver S.J., Lunar Maps of the XVIIth Century. Vatican Observatory Publications 1, 2 (Vatican City, 1971).
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- The Galileo Project: Langren, Michael Florent van
- The Milestones Project: 1600s Arhivat în , la Wayback Machine.
