Matei Boilă
| Matei Boilă | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Blaj, Alba, România |
| Decedat | (89 de ani) |
| Părinți | Zaharia Boilă |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Partid politic | Partidul Național-Țărănesc |
Modifică date / text  | |
Matei Zaharia Boilă (n. , Blaj, Alba, România – d. ) a fost un senator român, deținut politic în timpul regimului comunist, preot greco-catolic. Matei Zaharia Boilă a fost fiul profesorului Zaharia Boilă (în perioada interbelică titular al catedrei de Drept Constituțional la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj) și al Clarei Popa, fiica surorii lui Iuliu Maniu.[1]
Detenția și clandestinitatea
[modificare | modificare sursă]Matei Boilă a fost membru PNȚ din 1945. În 1952 a fost arestat în lotul foștilor țărăniști, condamnat la 10 ani de închisoare și trimis la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
În data de 15 august 1977 a fost hirotonit preot la Reghin, de către episcopul Alexandru Todea.
Activitatea de senator
[modificare | modificare sursă]Între 1992-2000 a fost senator de Cluj din partea PNȚCD. În legislatura 1996-2000, Matei Boilă a fost membru PNȚCD până în aprilie 1999 iar apoi a devenit senator neafiliat. În cadrul activității sale parlamentare în legislatura 1996-2000, Matei Boilă a fost membru în grupul parlamentar de prietenie cu Republica Portugheză.
Mihai Boilă s-a remarcat prin inițiativa legislativă nr. 243/1996 privind reglementarea folosirii lăcașelor de cult ale Bisericii Române Unite cu Roma.[2] Proiectul senatorului Boilă prevedea folosirea în comun de către comunitățile ortodoxe și greco-catolice a bisericilor greco-catolice în localitățile în care există o singură biserică, respectiv folosirea exclusivă a unei biserici de către comunitățile greco-catolice în localitățile în care există două sau mai multe lăcașe de cult. Această inițiativă a fost completată de senatorul Corneliu Turianu și adoptată de Senat în data de 12 iunie 1997, fapt care a dus la o reacție aprinsă din partea episcopatului Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, reacție amplificată de parlamentarii PUNR.[3] Legea Boilă-Turianu a fost tergiversată la Camera Deputaților timp de patru ani și în cele din urmă respinsă pe 25 septembrie 2001,[4] în noua legislatură dominată de PDSR (devenit PSD în iunie 2001).
Memoria
[modificare | modificare sursă]În data de 30 august 2015 a fost înmormântat în Cimitirul Hajongard din Cluj, de către un sobor de preoți în frunte cu episcopul Mihai Frățilă.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ ProcesulComunismului.com
- ^ „Urmarirea Procesului Legislativ”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Dezbateri parlamentare”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ http://80.97.216.132/senat.proiect.asp?cod=1297&pos=9[nefuncțională]
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Matei Boilă – un monument istoric și una dintre ultimele conștiințe vii ale neamului românesc
- Info pe Catholica.ro
- Info pe CDep.ro
- Pr. MATEI BOILĂ - "Dumnezeu e cel fără de care nici să clipesc nu pot", Dia Radu, Formula AS - anul 2014, numărul 1123
