Sari la conținut

Koryolink

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Koryolink ( coreeană 고려링크 , uneori scris ca koryolink ) este un furnizor de telecomunicații din Coreea de Nord . Compania este un operator de telefonie celulară deținut de Cheo Technology, o colaborare dintre Orascom Telecom Media and Technology Holding (OTMT), care deține 75% din acțiuni, și Korea Post and Telecommunications Corporation (KPTC), deținută de stat. Koryolink s-a lansat în 2008 și a fost primul operator 3G din Coreea de Nord. [1]

Oferă servicii în Pyongyang și în alte cinci orașe, precum și de-a lungul a opt autostrăzi și căi ferate. Numerele de telefon din rețea incep cu 850 (0)1912. În ciuda faptului că este o rețea 3G, nu există acces la Internet (doar acces la Intranet ) pentru utilizatorii locali. Deși din aprilie 2014, accesul la internet pentru străini cu viteză limitată sau volum de trafic limitat era disponibil la un preț exagerat de mare. [2]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Compania Orsacom Telecom a primit licența de a creea o rețea mobilă 3G în Coreea de Nord în ianuarie 2008. Koryolink și-a facut rețeaua 3G pentru a acoperi inițial Pyongyang, care are o populație de peste două milioane de oameni, cu un plan de a extinde acoperirea în toata țară.

La lansarea rețelei în decembrie 2008, avea 5.300 de abonați. [3] Orascom a raportat 47.873 de abonați în iunie 2009, [4] apoi 432.000 de abonați nord-coreeni în decembrie 2010 [5] crescând la 809.000 până în septembrie 2011, [6] și depășind un milion până în februarie 2012. [7] Până în aprilie 2013, numărul de abonați se apropia de două milioane. [8] În 2011, 99,9% dintre clienții Koryolink aveau acces 3G. [9]

În anul 2015, numărul abonatilor a depășit trei milioane, iar rețeaua a fost profitabilă. Totusi, guvernul Coreei de Nord a refuzat transferarea de profituri din Coreea de Nord către Orascom Telecom și a început un al doilea operator de telefonie mobila numit Kangsong Net pentru a concura cu Koryolink. [10] Ca urmare, Orascom a raportat în rezultatul său financiar că a pierdut controlul asupra activităților Koryolink. [1] [11]

În urma sancțiunilor create împotriva Coreei de Nord de către Consiliul de Securitate al ONU, Orascom a primit un permis în septembrie 2018 de a continua operațiunile retelei Koryolink în Coreea de Nord. [12] Rezoluția 2375 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite urma să fie obținută până la 9 ianuarie 2018 pentru a menține legale operațiunile din Coreea De Nord ale Orascom. [13]

Pe data de 26 februarie 2013, Koryolink a pus la dispoziție serviciul de date mobile pentru străini, la costul scandalos de 192 USD(aprox. 840 lei) pentru 2GB de internet; [14] aproximativ o lună mai târziu, pe 29 martie, acest serviciu a fost scos. Un oficial Koryolink a declarat că serviciul de internet 3G va fi în continuare disponibil pentru anumiți rezidenți pe termen lung, cum ar fi personalul diplomatic. [15]

Potrivit Orascom Telecom, guvernul al Coreei De Nord supravegheaza toate activitățile rețelei mobile începând chiar si din 2009. [16] [17] Numai apelurile din Coreea de Nord sunt permise pe Koryolink. Cu toate acestea, telefoanele de contrabandă au fost folosite chiar peste granița din China pentru apelarea directă internațională. [18]

În februarie 2012, guvernul a negat că a interzis utilizatorilor de pe internet în perioada de jelire a lui Kim Jong-il . [19]

În septembrie 2014, Koryolink a reparat o eroare care le-a permis utilizatorilor săi coreeni să faca apeluri internaționale și sa aiba acces la internet, aceste servicii facute doar pentru turiști. [20]

În 2016, Orascom a recunoscut că are probleme cu repatrierea profiturilor din cauza sancțiunilor internaționale împotriva Coreei de Nord și a declarat că caută o soluție la această problemă. [21] S-a sugerat că o fuziune cu operatorul de transport de stat Byol ar putea fi pe masă, dar „entitatea rezultată nu ar fi controlată de Orascom, ceea ce înseamnă că firma egipteană a cedat deja controlul asupra Koryolink”. [21]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Williams, Martyn (). „How a telecom investment in North Korea went horribly wrong”. Network World. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Kim Jong Un's Hauptstadt”. Nordkorea-Marathon (în germană). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Orascom reports DPRK profits”. Nkeconwatch.com. . Accesat în . 
  4. ^ Martyn Williams (). „North Korean 3G customers double in Q2”. Northkoreatech.org. Accesat în . 
  5. ^ Orascom Telecom Holding First Quarter 2011 Results Arhivat în , la Wayback Machine., page 29, Orascomtelecom.com (accessed 20 May 2011)
  6. ^ Orascom Telecom Holding Third Quarter 2011 Results Arhivat în , la Wayback Machine., page 30 Orascomtelecom.com (accessed 28 April 2012)
  7. ^ Alaa Shahine (). „Orascom Telecom Media Shares Jump After North Korea Announcement”. Bloomberg. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „North Korea embraces 3G service”. BBC. . Accesat în . 
  9. ^ Martyn Williams (). „North Korea tops 3G ranking”. Northkoreatech.org. Accesat în . 
  10. ^ Ricks, Thomas E.; Kim, Yonho (). „North Korea's silent hard currency source: That cellphone business with Orascom”. Foreign Policy. Accesat în . 
  11. ^ Lankov, Andrei (). „The limits of North Korea's meager economic growth”. NK News. 
  12. ^ „UPDATE 1-Orascom's Koryolink JV granted right to operate in North Korea”. Reuters.com. . Accesat în . 
  13. ^ Chad O'Carroll (). „Koryolink cellphone service will continue operations in North Korea: Orascom”. Nknews.org. Accesat în . 
  14. ^ Park Seong Guk (). „Daily NK - Koryolink Mobile Internet Launched”. Daily NK. Accesat în . 
  15. ^ Cho Jong Ik (). „Daily NK - Tourist Internet Cut after a Month”. Daily NK. Accesat în . 
  16. ^ Martyn Williams (). „Report: Cell phone rentals to visitors suspended”. Northkoreatech.org. Accesat în . 
  17. ^ Williams, Martyn (). „North Korea's Koryolink: Built for Surveillance and Control”. 38 North. The Henry L. Stimson Center. Accesat în . 
  18. ^ Lee, Dave (). „Bureau 121: How good are Kim Jong-un's elite hackers?”. BBC News (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ Martyn Williams (). „North Korea cell phone ban report incorrect, says Orascom”. Northkoreatech.org. Accesat în . 
  20. ^ Martyn Williams (). „Koryolink moves to plug censorship loophole”. Northkoreatech.org. Accesat în . 
  21. ^ a b Barton, James. „Koryolink no longer under Orascom's control”. Developing Telecoms (în engleză). Accesat în . 

Linkuri externe

[modificare | modificare sursă]

Format:Mobile network operators of North Korea

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Koryolink&oldid=15959715