Ioan de Rila
| Sfântul Ioan de Rila Свети Йоан (Иван) Рилски | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 876 Skrino, Țaratul Bulgar  |
| Decedat | 18 august 946 Mănăstirea Rila, Țaratul Bulgar |
| Înmormântat | Mănăstirea Rila |
| Religie | creștinism ortodox[*] |
| Ocupație | călugăr pustnic călugăr ortodox[*] |
| Limbi vorbite | limba slavonă[2] |
| Venerație | |
| Venerat în | Biserica Ortodoxă Biserica Romano-Catolică |
| Sărbătoare | 19 octombrie[1] |
 Sfinți | |
Modifică date / text  | |
Sfântul Ioan de Rila (în bulgară Свети Йоан (Иван) Рилски, transliterat: Sveti Ioan (Ivan) Rilski; n. 876 – d. 18 august 946) a fost primul sihastru bulgar. El a fost venerat ca sfânt încă de când era în viață. Legendele create în jurul său spun că animalele sălbatice veneau în mod liber la el și păsările i se așezau pe mâinile sale. Ucenicii săi au fondat mai multe biserici în onoarea sa, inclusiv celebra Mănăstire Rila. Una dintre aceste biserici, „Sf. Ivan Rilski”, a fost descoperită abia în anul 2008, în orașul Veliko Tărnovo. Astăzi, el este cinstit ca sfântul patron al bulgarilor și ca unul dintre cei mai importanți sfinți ai creștinismului bulgar.
Viața
[modificare | modificare sursă]
Sfântul Ioan de Rila s-a născut în jurul anului 867 d.Hr. în Skrino, la poalele muntelui Osogovo (în apropierea actualului oraș Dupnița). El a trăit în timpul domniei țarului Boris I (852-889), al fiilor săi Vladimir (Rassate) (889-893) și Simeon I cel Mare (893-927) și al fiului celui din urmă - țarul Petru I (927-969).
A fost inițial păstor, pentru ca la vârsta de 25 de ani să devină preot la mănăstirea Sf. Dimitrie aflată la poalele piscului Ruen. După ce a acceptat viața de călugăr, a părăsit mănăstirea pentru a-și continua traiul în singurătate și rugăciune. Sfântul Ioan de Rila a trăit în izolare în diferite locuri, înainte de a merge în munții Rila. Acolo și-a petrecut restul vieții sale în rugăciune într-o grotă sărăcăcioasă și lipsită de confort.
Potrivit legendei, sfântul Ioan de Rila ar fi săvârșit numeroase minuni cu scopul de a-i ajuta pe oameni. Acestea i-au adus o faimă nedorită de el, deoarece încerca să ducă o viață de pustnic și să evite contactul cu alte persoane. Un număr tot mai mare de ucenici, mulți tineri credincioși și susținători au construit o tabără în jurul grotei lui, căutând să obțină o binecuvântare de la el. Astfel, Sfântul Ioan a înființat Mănăstirea Rila, care este considerată principala mănăstire a Bulgariei.
Veștile minunilor săvârșite de el au ajuns până în capitala Țaratului Bulgar. Țarul Petru I (fiul țarului Simeon I) a călătorit 120 km până în Munții Rila pentru a se întâlni cu Sf. Ioan și a-i cere sfaturi pe plan spiritual. Întâlnirea lor este descrisă în detaliu într-una din hagiografiile Sf. Ioan de Rila, precum și în Testamentul Sf. Ioan de Rila. După o călătorie lungă și obositoare, țarul Petru I a ajuns la locul unde trăia Sf. Ioan, dar și-a dat seama că accesul la locuința sfântului era inaccesibil, probabil din cauza terenului accidentat. Așa cum arată hagiografiile medievale, Sf. Ioan de Rila a refuzat să-l întâlnească personal pe țar pentru a nu fi ispitit de vanitate și mândrie din cauza acestei vizite extraordinare care i s-a făcut. Ca atare, cei doi bărbați au rămas la distanță unul de altul. Țarul a trimis un soldat să-i aducă sfântului darurile cu care venise. Sf. Ioan de Rila a păstrat doar o mică parte din hrană și a înapoiat tot aurul și darurile de preț, afirmând că monarhii au nevoie de aur pentru a apăra țara și a-i ajuta pe cei săraci.
Cu puțin timp înainte de moartea sa (ce a avut loc la 18 august 946) Sf. Ioan de Rila și-a scris testamentul (Zavet),[3] care este considerat astăzi o operă literară și o îndrumare morală către urmașii săi și către poporul bulgar.
Considerat sfântul patron al poporului bulgar, Sf. Ioan de Rila este sărbătorit în fiecare an, la 18 august și la 19 octombrie.
Moaște
[modificare | modificare sursă]
La scurt timp după moartea sfântului, rămășițele sale pământești, despre care se presupunea că aveau puteri miraculoase, au fost transferate la Sofia în timpul domniei țarului Petru I (927-969).
După ce regele maghiar Béla al III-lea a cucerit Sofia în 1183, moaștele Sf. Ioan de Rila au fost trimise în capitala Ungariei Esztergom și au rămas acolo timp de patru ani înainte de a fi readuse la Sofia în 1187.
În 1194, țarul bulgar Ioan Asan I a poruncit ca moaștele să fie mutate în capitala sa, Veliko Tărnovo. După cucerirea orașului de către turci în 1393, ele au fost readuse la Mănăstirea Rila în 1469, la cererea sultanei Mara Branković, văduva fostului sultan Murad al II-lea.
Cultul său și evlavia populară
[modificare | modificare sursă]Sf. Ioan de Rila este considerat sfântul patron al Bulgariei și al poporului bulgar, fiind venerat pe scară largă atât în țara sa natală, cât și în diaspora bulgară din străinătate. El este privit în mod tradițional ca fondator al Mănăstirii Rila, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO considerat ca fiind unul dintre cele mai importante monumente culturale, istorice și arhitecturale ale Bulgariei. Una dintre cele două biserici ortodoxe bulgare din Chicago, Sf. Ioan de Rila, îi este dedicată lui, fiind situată în zona Portage Park.
În calitate de sfânt patron al poporului bulgar, trecerea sa la cele veșnice este comemorată în fiecare an, la datele de 18 august și 19 octombrie. Una dintre minunile săvârșite de Sfântul Ioan de Rila este cunoscută ca „fabula celor două plăcinte”: el a ajutat la hrănirea unor săraci pe care i-a vizitat aducând cu el două plăcinte pe care le primise de la plăcintarul satului. El este considerat din acest motiv patronul plăcintarilor și se spune că „cele două plăcinte ale lui Ioan” vor reprezenta întotdeauna un mod de mulțumire al fabricanților de plăcinte pentru plăcintarii săraci care au oferit sfântului ultimele lor două plăcinte. Această zi este sărbătorită încă în America de Nord în Ziua Națională a Plăcintelor, la data de 23 ianuarie, unde există tradiția de a aduce „două plăcinte” celor pe care-i vizitezi.
Mănăstirea Ioannovsky, cea mai mare mănăstire din Sankt-Petersburg, îl comemorează pe acest sfânt. Pasul Sf. Ivan Rilski de pe insula Livingston din arhipelagul South Shetland, Antarctica, este numit după Ioan de Rila. Capela „Sf. Ioan de Rila”, construită în anul 2003 la baza St. Kliment Ohridski de pe insula Livingston, este primul edificiu ortodox din Antarctica și cel mai sudic lăcaș de cult din lume.
O icoană a Sfântului Ioan de Rila este reprezentată pe reversul monedei bulgare de 1 leva emisă în 2002[4] și pe aversul bancnotei de 1 leva, emisă în 1999.[5]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Great Synaxaristes: el Ὁ Ὅσιος Ἰωάννης ὁ Θαυματουργός ὁ ἀσκητής. 19 Οκτωβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
- ^ IdRef, accesat în
- ^ Testament of St. Ivan of Rila
- ^ Bulgarian National Bank. Notes and Coins in Circulation: 1 lev. – Retrieved on 26 March 2009.
- ^ Bulgarian National Bank. Notes and Coins in Circulation: 1 lev. – Retrieved on 26 March 2009.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Gheorghiță Ciocioi, Sfântul Ioan de Rila. Viața. Testamentul, prefațată de pr. Peter Totev, reprezentantul Patriarhiei Bulgare la București, Editura Sophia, București, 2003.
