Ilie Moscovici

Date personale
Ilie Moscovici

Născut	28 noiembrie 1885 Cucuteni, România
Decedat	1 noiembrie 1943 (57 de ani) București, România
Frați și surori	Ghiță Moscu[*]
Cetățenie	România
Ocupație	activist pentru drepturile omului sindicalist[] traducător politician medic[] medic militar[*]
Limbi vorbite	limba română
Deputat al României

Partid politic	PSDR
Alma mater	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Modifică date / text

Ilie B. Moscovici (cunoscut și sub numele de Tovilie;^[1] n. 28 noiembrie 1885, Cucuteni, Iași, România – d. 1 noiembrie 1943, București, România) a fost un militant și un jurnalist socialist român, unul dintre liderii consacrați ai Partidului Social Democrat Român (PSDR). Socialist încă din tinerețe și membru al partidului de la crearea sa, în 1910, s-a întors din captivitate în Primul Război Mondial pentru a conduce PSDR din București și s-a implicat într-o ciocnire violentă cu autoritățile române. A mediat între curentele reformist și bolșevic și a ajutat la înființarea Partidului Socialist din România (PSR) ca o fuziune a ambelor tendințe. Moscovici a fost reprezentant al Partidului Socialist Român în camera deputaților, dar a fost destituit din cauza instigării sale la greva generală din 1920, apoi închis. Deși a votat împotriva înființării unui partid comunist provenit din Partidul Socialist Român și a criticat amestecul Cominternului în afacerile românești, a fost reținut din nou în anul 1921. Împreună cu comuniștii, a apărut în calitate de inculpat în Procesul din Dealul Spirii.

Moscovici a petrecut anii ’20 și ’30 reconstruind PSDR și lărgindu-i bazele, uneori alături și uneori împotriva socialistului moderat Constantin Titel Petrescu. El a fost reprezentantul partidului în cadrul Internaționalei Socialiste a Muncitorilor, un militant al cauzei antifasciste și editor de literatură marxistă. Văzut din punct de vedere doctrinar ca fiind un social-democrat, a continuat să ia atitudine împotriva Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice, avertizând împotriva formării unui „front popular”.

Persecutat de extrema dreaptă pentru politica sa și etnia sa evreiască, Moscovici era încă activ în cadrul PSDR aflat în clandestinitate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. A murit, după o lungă boală, înainte de implicarea partidului său în lovitura de stat din august 1944. În anii următori, după ce PSDR a fost absorbit de Partidul Comunist Român, contribuția lui Moscovici a fost cenzurată din istoria socialistă. Munca sa a fost continuată de fiica sa, Mira Moscovici, care a ajutat la restabilirea unui PSDR independent în 1990, în perioada post-comunistă a țării. Printre rudele lui Moscovici se numără omul de științe sociale francez Serge Moscovici și fiul acestuia, politicianul Pierre Moscovici.

Referințe

^ Stahl, p.20

Bibliografie

Charles Upson Clark, Greater Roumania, Dodd, Mead and Company, New York City, 1922.OCLC 1482982 OCLC 1482982
Petre Constantinescu-Iași, Pagini de luptă din trecut, Editura Politică, București, 1972.OCLC 490649093 OCLC 490649093
Mihail Cruceanu, De vorbă cu trecut. . . , Editura Minerva, București, 1973.OCLC 82865987 OCLC 82865987
Dimitrie Drăghicescu, Partide politice și clasă socială, Tipografia Reforma Socială, București, 1922
Radu Filipescu, "Partidele parlamentare și problema comunismului (1919 – 1924)", in the 1 December University of Alba Iulia Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 10 / I, 2006, p. 67 – 83
Georgeta Filitti, "Ilie Moscovici (I)", în Biblioteca orașului Mihail Sadoveanu Biblioteca Bucureștilor, Nr. 1/2008, p. 10 – 12; "Ilie Moscovici (II)", în Biblioteca Bucureștilor, Nr. 2/2008, p. 9 – 11
Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Humanitas, București, 1990.ISBN: 973-28-0177-8 ISBN 973-28-0177-8
Nicolae Ghiulea, "Les organisations ouvrières en Roumanie", în Revue Internationale du Travail, Nr. 1/1924, p. 33 – 52 (digitalizat de Biblioteca digitală a Bibliotecii Naționale a Franței Gallica )
Ion Iacoș, "Contribuții privind greva generală din octombrie 1920", în Studii. Revistă de Istorie, Nr. 6/1970, p. 1073 – 1088
V. Liveanu, "Note și însemnări. Cu privire la evenimentele din 26 (13) decembrie 1918 ", in Studii. Revistă de Istorie, Nr. 1/1958, p. 97 – 106
Stelian Neagoe, "Un senator social-democrat în Parlamentul României", în Revista de Științe Politice și Relații Internaționale Vol. III, Nr. 4, 2006, p. 109 – 118
Ion Pas, În amintirea lor: C. Dobrogeanu-Gherea; IC Frimu; Ilie Moscovici; CG Costa-Foru; Const. Graur; Tovarășul Fănică; Aripi frânte, Editura Partidului Social-Democrat, București, 1945
Constantin Titel Petrescu, Socialismul în România. 1835 - 6 septembrie 1940, Dacia Traiana, București, [ny ]
Mihai Rusenescu, "Relații PCR cu alte partide (1922 - 1928)", în Studii. Revistă de Istorie, Nr. 5/1971, p. 985 – 1008
Andrei Șerbulescu, Monarhia de drept dialectic. A doua versiune a memoriilor lui Belu Zilber, Humanitas, București, 1991.ISBN: 973-28-0222-7 ISBN 973-28-0222-7
Henri H. Stahl, Amintiri și gînduri din vechea școală a monografiilor sociologice . Editura Minerva, București, 1981.OCLC 8929819 OCLC 8929819
Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, Polirom, Iași, 2005.ISBN: 973-681-899-3 ISBN 973-681-899-3
Al. Topliceanu, "Recenzii. Ilie Moscovici, Probleme actuale ale mișcării socialiste . Bacsis. Brădișteanu, 1922 ", în Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, Nr. 1/1922, p. 141 – 144

[1] Stahl, p.20

[1]