Igor Kurceatov

Igor Kurceatov
Date personale
Născut	8/21 ianuarie 1903 Simski Zavod⁠(d), gubernia Ufa⁠(d), Imperiul Rus
Decedat	7 februarie 1960 (57 de ani) Barvikha⁠(d), Q4247327⁠(d), RSFS Rusă, URSS
Înmormântat	necropola din zidul Kremlinului[*]​
Frați și surori	Boris Vasilevici Kurceatov[*]​
Cetățenie	Imperiul Rus  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupație	fizician fizician nuclearist[*]​ cadru didactic universitar[*]​ politician
Limbi vorbite	limba rusă
Activitate
Domeniu	Fizica stării solide fizică nucleară ferroelectricity[*][[ferroelectricity (characteristic of certain crystalline materials)|​]]
Instituție	Fiziko-tehniceski institut imeni A. F. Ioffe RAN[*][[Fiziko-tehniceski institut imeni A. F. Ioffe RAN (research center within the Russian Academy of Sciences)|​]] Azərbaycan Dövlət Neft və Sənaye Universiteti[*][[Azərbaycan Dövlət Neft və Sənaye Universiteti (state-owned university of economics in Baku, Azerbaijan, founded in 1920)|​]] Universitatea de Stat din Moscova Kurceatovski institut[*][[Kurceatovski institut (Russian research institute dedicated to the development of nuclear energy)|​]] Universitatea Politehnică de Stat Petru cel Mare din Sankt Petersburg[*]​ Q16669689[*]​
Alma Mater	Tavriiskîi naționalnîi universîtet imeni V. I. Vernadskoho[*][[Tavriiskîi naționalnîi universîtet imeni V. I. Vernadskoho (university in Simferopol, Crimea)|​]] Universitatea Politehnică de Stat Petru cel Mare din Sankt Petersburg[*]​ Simferopolskaia mujskaia kazionnaia gimnazia[*][[Simferopolskaia mujskaia kazionnaia gimnazia (public, gymnasium school in Disputed between Russia and Ukraine)|​]]
Organizații	Academia de Științe a URSS[*]​
Conducător de doctorat	Abram Ioffe Vitali Grigorievici Hlopin[*][[Vitali Grigorievici Hlopin (Russian chemist (1890-1950))|​]]
Doctoranzi	Petrjak, Konstantin Antonovici[*][[Petrjak, Konstantin Antonovici (Soviet physicist (1907-1998))|​]] Babulevici, Evgheni Nikolaevici[*][[Babulevici, Evgheni Nikolaevici (Soviet physicist (1914-1975))|​]] Dubovskii, Boris Grigorievici[*][[Dubovskii, Boris Grigorievici |​]] Krujilin, Gheorgi Nikitici[*][[Krujilin, Gheorgi Nikitici |​]] Amaev, Amir Djabrailovici[*][[Amaev, Amir Djabrailovici (fizician rus)|​]]
Premii	Premiul Stalin (1942) Medalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”[*]​ Ordinul Lenin (10 iunie 1945) medal «Za oboronu Sevastopolea»[*][[medal «Za oboronu Sevastopolea» (military decoration of the Soviet Union)|​]] Ordinul Steagul Roșu al Muncii (4 octombrie 1944) Premiul Lenin (1957) Ordinul Lenin (29 octombrie 1949) Ordinul Lenin (10 ianuarie 1953) Ordinul Lenin (19 septembrie 1953) Ordinul Lenin (11 septembrie 1956) Ordinul Steagul Roșu al Muncii (6 martie 1945) Premiul Stalin (1949) Premiul Stalin (1951) Premiul Stalin (1954) Medalia „Secera și Ciocanul”[*]​ (29 octombrie 1949) Medalia „Secera și Ciocanul”[*]​ (8 decembrie 1951) Medalia „Secera și Ciocanul”[*]​ (4 ianuarie 1954) Medial „Comemorarea aniversării a 800 de ani de la fondare a Moscovei”[*]​ zolotaia medal imeni Leonarda Ieilera[*][[zolotaia medal imeni Leonarda Ieilera (mathematics award)|​]] (1957)

Igor Vasilievici Kurceatov (n. 8/21 ianuarie 1903, Simski Zavod^⁠(d), gubernia Ufa^⁠(d), Imperiul Rus – d. 7 februarie 1960, Barvikha^⁠(d), Q4247327^⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un fizician și savant rus, academician, de trei ori Erou al Muncii Socialiste, laureat al Premiului Lenin, organizator și conducător științific al lucrărilor în domeniul tehnicii atomice.

Biografie

S-a născut la data de 12 aprilie 1903 într-o familie de pădurari din satul Sim, nu departe de orașul Ufa. Igor a absolvit cu medalie de aur gimnaziul din Simferopol și tot aici intră la Universitate. Viața studențească a lui Kurceatov a decurs în condițiile dificile de după război, în vremuri de grea cumpănă, foamete. Studentul la facultatea de fizică și matematică Igor Kurceatov era nevoit să-și câștige existența, lucrând ca educator la grădinița de copii, ca paznic sau ca tăietor de lemne. A terminat Universitatea înainte de termeni, a plecat la Petrograd și a reușit să se înscrie în anul al 3-lea al Institutului politehnic. După absolvirea Institutului politehnic, Kurceatov este îndreptat la lucru la Institutul fizico-tehnic din Petrograd.

Viață științifică

Primele sale cercetări științifice sunt legate de proprietățile unei ramuri noi ale științei, segnetoelectricitatea. Igor Kurceatov încă nu împlinise nici 30 de ani, când i s-a conferit titlul de doctor în științe fizico-matematice. În continuare a activat în domeniul fizicii atomice.

Între 1941 și 1945 talentatul savant a fost nevoit să plece pe front ca un soldat de rând. Ca fizician aflat la război, Kurceatov a rezolvat multe probleme extrem de importante legate de apărarea țării. Fiind chemat de pe front, împreună cu alți fizicieni, a rezolvat cu succes probleme precum demagnetizarea vaselor militare sovietice.

În cadrul programului sovietic de dezvoltare a bombei atomice, Kurceatov a jurat că nu își va rade barba până când programul nu va fi terminat cu succes. A continuat să poarte o barbă lungă, adeseori stilizată excentric, până la sfârșitul vieții, câștigându-și porecla Barbă.

După 1945

După război, s-a ocupat intensiv cu fizica atomului cu scopuri militare și pașnice. Astfel, la 27 iunie 1954 a intrat în funcție prima centrală nucleară din lume, iar mai târziu a fost construit primul spărgător de gheață atomic "Lenin". Kurceatov a murit în anul 1960.

Vezi și

• Proiectul sovietic de dezvoltare a bombei atomice