Hidră
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Hidră | |
|---|---|
| |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Subregn: | Eumetazoa |
| Încrengătură: | Coelenterata |
| Subîncrengătură: | Medusozoa |
| Clasă: | Hydrozoare |
| Subclasă: | Leptolinae |
| Ordin: | Anthomedusae |
| Subordin: | Capitata |
| Familie: | Hydridae |
| Gen: | Hydra Linnaeus, 1758[1] |
| Specii[1] | |
|
Listă Hydra canadensis Rowan, 1930 Hydra cauliculata Hyman, 1938 Hydra circumcincta Schulze, 1914 Hydra daqingensis Fan, 2000 Hydra ethiopiae Hickson, 1930 Hydra hadleyi (Forrest, 1959) Hydra harbinensis Fan & Shi, 2003 Hydra hymanae Hadley & Forrest, 1949 Hydra iheringi Cordero, 1939 Hydra intaba Ewer, 1948 Hydra intermedia De Carvalho Wolle, 1978 Hydra japonica Itô, 1947 Hydra javanica Schulze, 1929 Hydra liriosoma Campbell, 1987 Hydra madagascariensis Campbell, 1999 Hydra magellanica Schulze, 1927 Hydra mariana Cox & Young, 1973 Hydra minima Forrest, 1963 Hydra mohensis Fan & Shi, 1999 Hydra oligactis Pallas, 1766 Hydra oregona Griffin & Peters, 1939 Hydra oxycnida Schulze, 1914 Hydra paludicola Itô, 1947 Hydra paranensis Cernosvitov, 1935 Hydra parva Itô, 1947 Hydra plagiodesmica Dioni, 1968 Hydra polymorpha Chen & Wang, 2008 Hydra robusta (Itô, 1947) Hydra rutgersensis Forrest, 1963 Hydra salmacidis Lang da Silveira et al., 1997 Hydra sinensis Wang et al., 2009 Hydra thomseni Cordero, 1941 Hydra umfula Ewer, 1948 Hydra utahensis Hyman, 1931 Hydra viridissima Pallas, 1766 Hydra vulgaris Pallas, 1766 Hydra zeylandica Burt, 1929 Hydra zhujiangensis Liu & Wang, 2010 | |
Modifică text  |
|
Hidra sau hidra de apă dulce este o specie de celenterate simplă, prădătoare, care trăiește în apa dulce, ce posedă tentacule mici, simetrice. Hidra este un animal primitiv, înrudit fiind cu actinia și coralul.
Alcătuire
[modificare | modificare sursă].JPG)
Hidra are aspectul unui săculeț mic, având la bază o talpă-ventuză cu care se prinde de pietre sau de pământ. La celălalt capăt se află 6-8 tentacule urzicătoare care sunt folosite la prinderea hranei, iar în interior hidra este goală, acolo aflându-se cavitatea digestiva. Tot la capătul opus talpei, se află o gaură numită orificiul buco-anal. Celenteratele sunt animale acvatice care au tentacule urzicătoare și o cavitate în care își digera hrana. Peretele corpului hidrei este alcătuit din 2 straturi de celule: stratul extern (celule musculare, nervoase și urzicătoare) și stratul intern.
Hrănirea
[modificare | modificare sursă]Hrănirea se face cu ajutorul tentaculelor urzicătoare. Acestea înfășoară, prind și paralizează hrana, pe care o duc spre orificiul buco-anal. După ce hrana intră în cavitatea digestivă, începe digestia externă, după care urmează digestia internă, efectuată în coanocite.
Respirația și excreția
[modificare | modificare sursă]Hidra nu are organe de respirație și de excreție. Aceste funcții se desfășoară direct la nivelul celulelor din peretele corpului.
Sensibilitatea
[modificare | modificare sursă]Se face cu ajutorul tentaculelor, a sistemului nervos difuz si a celulelor senzoriale.
Înmulțirea
[modificare | modificare sursă]Hidra se înmulțeste prin înmugurire, primăvara. Toamna, prin fecundație si formează un ou, din care va ieși o nouă hidră primăvara. Totuși, hidra este capabilă și de procesul de regenerare, astfel, dacă o tăiem în două bucăți, vom avea două hidre (motiv pentru care monstrul mitologic Hidra se numește astfel).
Referințe[2]
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Schuchert, P. (). P. Schuchert, ed. „Hydra Linnaeus, 1758”. World Hydrozoa database. World Register of Marine Species. Accesat în .
- ^ Rolul hidrei de apă dulce în natură 1.Menține lanțul trofic; 2.În corpul hidrei de apă dulce se găsește o proteină care poate îmbunătați calitatea antibioticelor; 3.Consumă bacteriile;
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Manual de biologie, clasa a VI-a, editura Humanitas Educational