Sari la conținut

Halmyris

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Castrul roman Halmyris

Tip Castru auxiliar
Tip construcție Zid de piatră - faza a II-a
Palisadă și val de pământ - faza I
Perioadă
de activitate 		- sec. VII
Unități prezente Legiunea I Italica

Legiunea a XI-a Claudia
Classis Flavia Moesica

Limes Moesiarum
Unitate administrativă Moesia Inferior
Cod RAN 160920.02
Cod LMI TL-I-s-A-05844
Amplasare 45°1′30″N 29°11′52″E ({{PAGENAME}}) / 45.02500°N 29.19778°E
Localitate Murighiol
Halmyris se află în România
Halmyris
Poziția castrului pe harta României
Modifică text Consultați documentația formatului

Cetatea romană de la Halmyris se găsește pe teritoriul actualei localități Murighiol, județul Tulcea, la 2 km SE de sat și 200 m N de șoseaua Murighiol - Dunavățul de Sus, 1,5 km sud de brațul Sfântul Gheorghe. A fost înscrisă sub codul RAN 159623.01 în Repertoriul Arheologic Național.[1]

Începând cu secolul al II-lea se pare că cea mai importantă bază a flotei romane moesice a fost la Noviodunum, mulți foști marinari ai flotei întemeind lângă Halmyris chiar un sat al marinarilor, vicus classicorum, după cum apare pe o inscripție.[2] Există dovezi arheologice ale existenței umane în această zonă din perioada preromană, în apropierea cetății romane fiind identificată și cercetată o necropolă getică. Cercetările arheologice de amploare au început în 1981, continuînd și astăzi. Cetatea are o formă trapezoidală cu latura mică spre nord. În sistemul defensiv sunt incluse 15 turnuri și valul de apărare. Lângă cetate se găsește așezarea civilă de epocă romană, atestată printr-o inscripție (unicat în Imperiul Roman) care menționează "satul mariarilor", aparținători flotei dunărene Classis Flavia Moesica. Tot la Halmyris, în cripta basilicii, au fost descoperite moaștele celor mai vechi martiri creștini atestați în Dobrogea, Epictet și Astion. Cetatea a continuat sa funcționeze până la începutul secolului al VII-lea d.Hr.

Cercetările arheologice sunt efectuate de un colectiv condus de Mihail Zahariade (Institutul de Tracologie București). Florin Topoleanu (ICEM Tulcea), Cristian Olariu (FIB), Alexandru Madgearu și Myrna Phelps sunt membri ai colectivului de cercetare. Cetatea Halmyris a fost inclusă în Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național în Secțiunea a III-a - zone protejate, la puntul g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine. [3]

Epictet Preotul și Astion Monahul

[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice au început aici în 1981[4][5]. În anul 2000, în incinta sitului arheologic al cetății romane[4] Halmyris, a fost descoperită o bazilică episcopală.[6] Pe 15 august 2001[7], în cripta situată sub altarul acesteia au fost identificate rămășițe umane[6] ce păstrau urme de violență extremă[7][5], ale unor creștini.[7][8] Inscripția din mormânt, a servit la identificare acestora ca aparținând celor, a căror viață și patimi sunt relevate în colecția hagiografică Acta Sanctorum[5] ca fiind preotul Epictet și monahului Astion, „martiri ai Halmyrisului din Scythia”[4]

Mănăstirea Halmyris

[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Halmyris este o mănăstire ortodoxă construită cu scopul cinstirii memoriei lui Epictet Preotul și lui Astion Monahul, creștini martirizați în iulie 290.[9][7] [6]

Accesul se face mai întâi pe drumul dintre Tulcea și Murghiol, de la ultima localitate continuându-se spre Dunavățu de Jos pe un drum pietruit. Mănăstirea se află lângă ruinele cetății, pe stânga drumului la 1,5 -2 km de la ieșirea din Murighiol.[9]

Pe 8 iulie 2002, la Halmyris a fost așezată piatra de temelie a bisericii noii mănăstiri[9], în proiect cu intenția de a fi o catedrală – cea mai mare din Dobrogea. Sfințirea bisericii de la demisolulul viitorului lăcaș de cult s-a produs la 8 iulie 2007[9][6], lucrările fiind reluate de abia după 6 ani de la începerea lor[8] Pentru ridicarea nivelului superior al bisericii este în curs activitatea de strângere a fondurilor.[10]

Au fost construite două corpuri de chilii, cu un arhondaric și o trapeză.[9][6]

Galerie imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Noi excavari
    Noi excavari
  • Terme
    Terme
  • Tunel de evacuare
    Tunel de evacuare
  • Turnul de Est
    Turnul de Est
  • Poarta de Vest
    Poarta de Vest
  • Cetatea Halmyris - vedere generală
    Cetatea Halmyris - vedere generală

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Zahariade M., 2006. Scythia Minor. A History of a Later Roman Province (284-681)
  • Suceveanu, Al. M. Zahariade, Fl. Topoleanu, Gh. Poenaru-Bordea, Halmyris I. Monografie arheologica, Cluj-Napoca, Editura Nereamia Napocae, 2003.
  • Zahariade, M., Phelps, M. K. Halmyris, a settlement and fort near the mouth of the Danube: interim report, Journal of Roman Archaeology 15, 2002, 231-245.
  • Zahariade, M., Moesia Secunda, Scythia și Notitia Dignitatum, București,1998.
  • Zahariade, M.The Halmyris Tetrarchic Inscription, in: Zeitschrift fur Papyrologie und Epigraphik 119, 228-236
  • Zahariade, M. ‘New Epigraphical finds in the Roman fort of Independența, Tulcea county’ Dacia NS XXXIV (1990) 262-263
  • Zahariade, M., Suceveanu,Al., Opaiț,A., Opaiț,C., Topoleanu,F. ‘Early and Late Roman Fortification at Independența, Tulcea county’, Dacia N.S. XXXI (1987) 97-106.
  • Al. Suceveanu, Zahariade,M. ‘Du nom antique de la cite romaine tardive d'Independen]a (dep. Tulcea)’ Dacia NS XXXI (1987) 87-96.
  • Suceveanu,Al., Zahariade, M. ‘Un nouveau vicus sur le territoire de la Dobroudja romaine’ Dacia NS XXX (1986) 109-120.
  • Zahariade,M. ‘Vexillation in northern Dobroudja’ Dacia NS XXX (1986) 173-176.
  • Ghidul Mănăstirilor din Romania, Gheorghiță Ciocoi, Pr. Șerban Tica, Amalia Dragne, Diana-Cristina Vlad, Mihaela Voicu, Ed. Sophia, București, 2013, p. 113, ISBN 978-973-136-351-5

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Ceramica romană și romano-bizantină de la Halmyris: sec. I-VII d. Ch, Florin Topoleanu, Editura Muzeul Deltei Dunării, 2000

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Repertoriul Arheologic Național[nefuncțională]
  2. ^ „Flota romană din Moesia Inferior (classis Flavia Moesica)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ „LEGE nr.5 din 6 martie 2000”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c Cripta Bazilicii de la Halmyris, la voia întâmplării FOTO Arhivat în , la Wayback Machine., Ciprian Plăiașu, Historia, accesat la 2013.08.15
  5. ^ a b c Un studiu confirmă decapitarea Sfinților Epictet și Astion Arhivat în , la Wayback Machine., 8 iulie 2010, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina, accesat 2013.08.15
  6. ^ a b c d e Duminică la Halmyris, Patru episcopi au slujit în cinstea Sfinților Epictet și Astion, Florența Gavrilă, 10 iuluie 2012, Obiectiv - Cotidian de Tulcea, accesat 2013.08.15
  7. ^ a b c d FOTO Moaștele celor mai vechi sfinți din România au fost furate în Italia. Arheologii sunt șocați de veste, 9 mai 2013, Adevărul, accesat la 2013.08.15
  8. ^ a b Lucrări reluate la Mănăstirea Halmyris, 03 mai 2011, Telegraf', accesat 2013.08.15
  9. ^ a b c d e Op. cit. Bibliografie:Ghidul Mănăstirilor din Romania
  10. ^ Dai bani pentru construcția mănăstirii Halmyris, ai numele păstrat pe veci în Altar!, 11 martie 2011, Libertatea, accesat la 2013.08.15

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Halmyris&oldid=15762922